În după-amiaza zilei de luni, 15 aprilie 2024, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, a săvârșit Sfânta Liturghie a Darurilor înainte-sfințite, la Catedrala Episcopală din Huși.
În cuvântul adresat celor prezenți, Preasfinția Sa a descris modul de manifestare și consecințele patimii clevetirii (a vorbirii de rău și a judecării aproapelui): „Motivul pentru care clevetesc sau distorsionează, cu orice preț, tot ceea ce este bun în sufletul aproapelui este că aceștia nu-și văd propriile lor căderi, deficiențe, păcate și neputințe. Dacă le-ar vedea, atunci ar fi absorbiți de acestea și preocupați ca să se îndrepte, preocupați ca să le elimine și să devină oameni buni. Prin urmare, cel care clevetește nu-și vede propriile greșeli și păcate, ci întotdeauna este concentrat pe celălalt, ca unul care pescuiește neputințele celor din jurul său. Este o amăgire când spunem că, de fapt, facem aceste lucruri din iubire. Sfântul Ioan Scărarul ne spune că ne manifestăm, cu adevărat, iubirea față de cel în care descoperim anumite neputințe, rugându-ne pentru el fără să îl clevetim sau să îl judecăm. Ar fi minunat dacă Domnul ne-ar învrednici de această virtute minunată a iubirii, care niciodată nu poate cleveti, niciodată nu ne poate mâna înspre a cleveti, înspre a distorsiona structura sufletească a semenului nostru. În general, cei care sunt foarte chițibușari în a «pescui» și a pune, ca într-un insectar, neputințele semenilor, de fapt trădează neputințe mult mai mari în sufletul lor și pozează în oameni neprihăniți; vor să se livreze în fața celorlalți ca fiind curați. Într-un fel, ei vor să-și acopere aceste patimi prin exigența lor morală exagerată, care distruge, de fapt, sufletul semenului”.
