Catedrala Patriarhală și-a sărbătorit hramul istoric

În ziua de cinstire a Sfinților Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena, 21 mai 2024, Catedrala Patriarhală din București și-a sărbătorit hramul istoric. Credincioși din Bucu­rești și pelerini au luat parte cu acest prilej la Sfânta Liturghie săvârșită la Altarul de vară din vecinătatea lăcașului de închinare de un sobor de arhierei, mem­bri ai Sfântului Sinod al Bise­ricii Ortodoxe Române. La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învăță­tură și i-a binecuvântat pe câștigătorii celor două concursuri desfășu­rate la nivelul Patriarhiei Române. 

În ziua praznicului Sfin­ților Împărați Constantin și Elena, credincioși din Capitală și pelerini veniți din mai multe zone ale țării și-au îndreptat pașii către Colina Bucuriei pentru a-i cinsti prin rugăciune pe primii ocrotitori ai Catedralei Patriarhale. La orele dimineții, moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena, ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, și ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, aflate în tezaurul sacru al Catedralei Patriarhale, au fost purtate în procesiune, fiind apoi așezate spre cinstire în „Baldachinul Sfinților”.

Sfânta Liturghie de hram a fost săvârșită, la Altarul de vară din apropierea catedralei, de Înalt­preasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal, împreună cu: Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului; Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii; Preasfințitul Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix; Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria; Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal; Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal; Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de un numeros sobor de preoți și diaconi.

„O biruință plină de semnificații pentru toată umanitatea”

După lecturarea pasajului evanghelic al zilei (Ioan 10, 1-9), Înalt­preasfințitul Părinte Arhiepiscop Casian a rostit un cuvânt de învățătură în care a evidențiat contextul extrem de ostil în care au trăit, în primele trei veacuri creștine, cei credincioși Mântuitorului Iisus Hristos. Ierarhul a arătat, astfel, profunzimea schimbării aduse pentru Biserica lui Dumnezeu, la începutul secolului al 4-lea, de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, prin semnul și puterea Sfintei Cruci: „Învierea Domnului nostru Iisus Hristos a adus bucurie întregii lumi. Ne amintim că, după Înviere, primul gest al Mântuitorului a fost acela de a-Și consola și aduna Sfinții Apostoli. Chiar în ziua Învierii, El le dăruiește ucenicilor vindecarea de închiderea în ei înșiși, în frică și în neștiință față de faptul Învierii Mântuitorului care a umplut lumea și de lumină, dar și de temere de a nu înțelege darul vieții veșnice. Aflat alături de Apostoli, Domnul le dăruiește mai întâi pacea lăuntrică, din care izvorăște lucrarea pașnică în lume, și harul prelungirii bucuriei în toate împrejurările vieții, toate prin Sfânta Cruce. După Înviere, însă, puterea Cinstitei și de viață făcătoarei Cruci nu a adus numai bucurie. 300 de ani, cei confirmați de Domnul, Sfinții Apostoli și urmașii lor, au avut de mărturisit prin viața lor, devenind și ei răstigniți pe Crucea Domnului de către zece împărați din puternicul și marele Imperiu Roman. Au fost 300 de ani de martiriu, iar un scriitor creștin din primele veacuri a spus că martirii nu pier, ci continuă lucrarea Crucii și învie mărturisirea lui Hristos ca trecere din această viață către cea veșnică, și astfel sângele lor continuă prelungirea Sângelui Domnului Hristos de pe Sfânta Cruce pe crucea umanității, pe crucea lumii care trebuia rezidită. Crucea nu mai devine, astfel, un instrument de tortură, ci înălțimea, adâncimea și lățimea iubirii lui Dumnezeu care, prin martiriu, timp de 300 de ani, a convertit o mare parte a populației imperiului. Iată o nouă înviere a Sfintei Cruci, petrecută în vremea când Imperiul Roman transmitea, din capitala sa, ură, violență și moarte”.

Realizând o scurtă biografie a împăratului Constantin, ierarhul a detaliat momentul definitoriu al bătăliei câștigate de acesta împotriva lui Maxențiu la Podul Vulturului, prin puterea Cinstitei Cruci a Domnului care i s-a arătat pe cer, precum și vastele conse­cințe, pe plan global, ale acestui eveniment: „Domnul nu îl lasă singur pe Constantin în noaptea gândurilor și a frământărilor sale, 
înainte de luptă, ci îl cercetează în vis, îndemnându-l să aibă curaj. După 300 de ani, Crucea coboară de pe cer, în lumină, pe piepturile soldaților și pe drapelele lor de luptă. Astfel, în 312, la Pons Milvius se petrece o biruință plină de semnificații pentru toată umanitatea și, îndeosebi, pentru Europa civilizată, anume biruința împăratului echilibrat, care a readus timpul Sfinților Apostoli Petru și Pavel la Roma. Foarte curând, Constantin cel Mare a poruncit să fie zidită, în centrul Romei, o cruce mare și frumoasă. Nu a mai durat decât un an până când, în marea cetate Mediolanum, împăratul Con­stantin a proclamat în mod oficial edictul imperial de libertate creștină. Nu este orice fel de libertate, ci una care stă pe iubirea, pe jertfa și pe ajutorul lui Dumnezeu atât pentru conducătorul lumesc, cât și pentru slujitorul Bisericii rân­duit să ne conducă spre Împă­ră­ția cerurilor. De aici începe o nouă etapă atât în viața spirituală, cât și în cea văzută a creștinilor. Împăratul Constantin nu se oprește în Apusul Europei, ci merge spre rădăcinile lui materne și statornicește o nouă capitală în cetatea lui Byzas, pe Bosfor, în a treia parte a domniei sale imperiale. Aici, o asociază la domnie pe mama lui, Elena, pe care o de­semnează Augustă”, a arătat Înalt­preasfinția Sa.

Binecuvântare pentru tinerii misionari și talentați

În cuvântul de învățătură rostit la finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a explicat cui i se datorează alegerea primului hram al Catedralei Patriarhale. „Sfinții Împărați au fost aleși ca hram principal al acestei biserici de către ctitorul ei, domnitorul muntean care a zidit-o, Constantin Șerban Basarab Voievod. Nu a apucat să o termine el, dar în timpul lui a început zidirea și a mers aproape de finalizare. Trebuie precizat totdeauna că este din neamul Basarabilor. Au mai fost și alți domnitori cu numele Constantin în Țara Românească, dar acesta a fost Basarab, din nea­mul boierilor Craiovești. Ceilalți au fost din neamul boierilor bizantini Cantacuzini, care s-au așezat apoi în Țara Românească. (...) Constantin Șerban Basarab Voievod, între anii 1654 şi 1656, a făcut cea mai mare parte a zidirii acestei biserici. Ea a fost sfințită de Patriarhul Macarie al Antiohiei în anul 1658. Această biserică are un hram împărătesc, pentru că și împăratul Bizanțului era întotdeauna model pentru toți domnitorii creștini, mai ales pentru domnitorii creștini ortodocși”, a reliefat Preafericirea Sa. 

Așa cum este tradiția, la Sfânta Liturghie săvârșită în ziua hramului istoric au participat și tineri îmbrăcați în costume tradiționale românești și pictori bisericești, veniți din eparhii ale țării noastre care s-au evidențiat în cadrul a două concursuri naționale organizate de Patriarhia Română. „Anul acesta tema concursului catehetic pentru copii este «Hristos - Cuvân­tul care vindecă». Mai multe mii de tineri, la nivelul întregii țări, au participat la nivelul parohiilor și eparhiilor la acest concurs. La București, însă, au sosit zilele precedente tinerii câștigători pe eparhii. Am venit în mod special să-i binecuvântăm, să-i felicităm și să le dorim în continuare ajutorul lui Dumnezeu și binecuvântarea Mântui­torului Hristos, a Maicii Domnului, a Sfinților Împărați Constantin și Elena și a tuturor sfinților. Acești tineri au scris, au încercat să arate cum Îl înțeleg ei pe Hristos - Cuvântul care vindecă. Acest an este și Anul omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor, de aceea, tema concursului catehetic este legată de vindecare. Este important, de asemenea, să amintim că paralel cu acest concurs se desfășoară un al doilea concurs la nivel național, și anume «Icoana ortodoxă - lumina credinței», prin care sunt promovate noile talente de pictori. Am descoperit o mul­țime de talente printre tinerii noștri din diferite eparhii ale țării. Astăzi avem aici, alături de noi, 32 de tineri câștigători ai concursului național catehetic, împreună cu părinții îndrumători ai lor. Avem și opt câștigători ai celuilalt concurs. Aceștia sunt tineri pictori, iconari talentați, care au fost examinați de o comisie specială”, a mai spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. 

În încheiere, Întâistătătorul Bisericii noastre a adresat mulțumiri celor care au contribuit la organizarea hramului istoric al Catedralei Patriarhale: „Înaltpreasfințiți­lor și Preasfințiților Părinți ierarhi prezenți; Ministerului Educației Naționale; Jandarmeriei Române; Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București; Serviciului de Ambulanță București-Ilfov; Inspectoratului pentru Situații de Urgență Ilfov; centrelor eparhiale din cuprinsul Patriarhiei Române; membrilor Permanenței Consiliului Național Bisericesc; membrilor Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor; părinților slujitori ai Catedralei Patriarhale; părinților slujitori și coralelor care au înfrumusețat slujbele religioase în aceste zile de sărbătoare; Grupului de voluntari «Tineri în acțiune» al Arhiepiscopiei Bucureștilor, coordonat de Sectorul învățământ și activități cu tineretul; Palatului Patriarhiei ca centru de conferințe; Institutului Biblic, edituri și tipografii; Centrului cultural-social «Iustin Patriarhul»; Seminarului Teologic Ortodox «Nifon Mitropolitul» din București; Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române, respectiv TRINITAS TV, Radio TRINITAS, Ziarul LUMINA și Agenției de știri BASILICA. Mai ales, vă mulțumim dumneavoastră, dragi pelerini, iubiți credin­cioși, prezenți pe Colina Bucuriei în această zi de sărbătoare”. 

La final, părintele prof. dr. Ni­cu­șor Beldiman, consilier patriarhal la Sectorul teologic-educațional al Patriarhiei Române, a nominalizat grupurile catehetice câști­gă­toare din fiecare eparhie ale Concursului național catehetic „Hristos - Cuvântul care vindecă”, iar la rândul său, Nicolae Hrițcu, consilier patriarhal la Sectorul cultură, pictură și restaurare al Administrației Patriarhale, a prezentat Concursul național „Icoana ortodoxă - lumina credinței” și câștigătorii acestuia. La secțiunea Icoană pe lemn, premiul întâi a fost obținut de pr. Florin-Răzvan Gască din Viena, Austria; premiul al doilea de Vasile Ginghină din municipiul București; premiul al 3-lea de Andrei Lungu Ailenei din județul Neamț. La secțiunea Miniatură, premiul întâi a fost câștigat de Veronica Mirea din județul Neamț; premiul al doilea de către Andrei Lungu Ailenei; premiul al treilea de către Gladia Bunta din județul Bihor. La secțiu­nea Proiect desenat, premiul întâi a fost obținut de Mădălina Elena Mușat din județul Prahova; premiul al doilea de Andrei Florin Mușat din municipiul București; premiul al treilea de Ovidiu George Rusu din județul Bacău.