10% din romii din România sunt analfabeţi şi doar 17% lucrează

Oana Nistor, 05 Mai 2009

▲ Romii au beneficiat în ultima perioadă de o promovare intensă a integrării sociale a acestei etnii ▲ Prin intermediul fondurilor consistente puse la dispoziţia ONG-urilor, s-a urmărit combaterea discriminării, dar şi susţinerea educaţiei membrilor etniei rome ▲ Potrivit ultimului studiu european privind minorităţile şi discriminarea, ţiganii din România se declară cel mai puţin discriminaţi şi victimizaţi din UE, însă dintre aceştia doar 17 procente muncesc z În acest an, UE a anunţat că va pune bazele unei noi strategii de integrare socială a romilor, accesul la educaţie, locurile de muncă şi asistenţa medicală fiind principalele probleme ce se doresc a fi rezolvate ▲

Ultimul studiu elaborat de instituţiile europene relevă nivelul şi modul de discriminare a minorităţilor în mai multe state europene. EU-MIDIS, adică „Sondajul Uniunii Europene privind Minorităţile şi Discriminarea“, este primul sondaj la nivel european care îşi propune să intervieveze grupurile de imigranţi şi minorităţile etnice cu privire la experienţele cotidiene legate de discriminare şi victimizare.

Pe parcursul anului 2008, Agenţia pentru drepturi fundamentale a Uniunii Europene a intervievat, cu ajutorul Gallup Europa, pe baza unor chestionare, 23.500 de imigranţi şi persoane aparţinând unor minorităţi etnice din toate cele 27 de state membre ale UE. De asemenea, în 10 state membre au fost chestionaţi 5.000 de reprezentanţi ai populaţiei majoritare care trăiesc în aceleaşi zone ca şi minorităţile, pentru a putea compara rezultatele obţinute la anumite întrebări-cheie. Sondajul a luat în calcul răspunsurile respondenţilor din şapte state membre, respectiv Cehia, Ungaria, Polonia, Grecia, Slovacia, Bulgaria şi România, cele mai ridicate niveluri de discriminare generală (64%) fiind reclamate în Republica Cehă, la diferenţă foarte mică de Ungaria (62%).

Romii din Bulgaria (26%) şi România (25%) au raportat cele mai scăzute niveluri de discriminare.

Romii, cea mai discriminată minoritate

Potrivit studiului, la nivel de grup a reieşit că romii se confruntă cu cele mai ridicate niveluri de discriminare dintre toate grupurile chestionate în cadrul EU- MIDIS. Astfel, în medie, unul din doi respondenţi de etnie romă a fost discriminat cel puţin o dată în ultimele 12 luni. Cu toate acestea, între 66% şi 92% dintre respondenţii de etnie romă, în funcţie de ţara în care s-a desfăşurat sondajul, nu au raportat cel mai recent incident legat de discriminare din ultimele 12 luni nici unei organizaţii competente sau de la locul în care s-a produs acesta, principalul motiv fiind neîncrederea, pe principiul că oricum „nu s-ar întâmpla sau nu s-ar schimba nimic“.

Studiul relevă însă un aspect foarte important, acela al necunoaşterii acestor membri ai cumunităţii rome despre existenţa unor instituţii care ar putea să le apere drepturile. La întrebarea dacă ar putea numi o organizaţie care să le ofere sprijin în cazul în care ar fi discriminaţi, în medie, 86% dintre romi nu au putut numi nici o astfel de organizaţie.

Discriminare avansată în mediul privat şi în spitale

În medie, 69% dintre romi consideră că discriminarea din cauza originii etnice sau statutului de imigrant al unei persoane este larg răspândită în ţara lor. În acest sens, unul din trei respondenţi de etnie romă susţine că a fost oprit de poliţie în ultimele 12 luni, iar unul din doi respondenţi susţine că motivul pentru care a fost oprit se datorează tocmai faptului că era rom. În România, numai 42% dintre respondenţi au identificat discriminarea din cauza originii etnice sau statutului de imigrant ca fiind larg răspândită. Cu toate acestea, procentele sunt mai ridicate decât cele pentru alte categorii posibile de discriminări.

Discriminarea în domeniul „serviciilor private“ domină experienţele persoanelor legate de discriminare cotidiană, experienţele legate de locul de muncă situându-se pe locul al doilea în majoritatea ţărilor participante la sondaj. Comparativ, respondenţii din majoritatea ţărilor s-au simţit mai puţin discriminaţi în probleme legate de locuinţe şi în relaţia cu personalul instituţiilor de învăţământ, care sugerează, de asemenea, că nu toţi respondenţii au copii şi că nu toţi şi-au pus problema locuinţei în ultimele 12 luni.

Un procent considerabil dintre respondenţi, cuprins între 11 şi 23%, arată faptul că aceştia s-au confruntat în ultimele 12 luni cu discriminări venite din partea personalului unităţilor medico-sanitare şi, într-o mai mică măsură, din partea personalului de asistenţă socială. Într-un procent similar însă, romii se simt discriminaţi în momentul căutării unui loc de muncă.

Lipsa informaţiilor, acut resimţită în rândul ţiganilor

Foarte puţini membri ai acestei minorităţi cunosc faptul că pe întreg teritoriul Uniunii Europene este valabilă o legislaţie împotriva discriminării din motive rasiale sau etnice în domeniul ocupării forţei de muncă. Informarea precară este susţinută şi de imposibilitatea respondenţilor de a identifica o organizaţie din ţara de origine care poate oferi consiliere sau suport persoanelor care au fost discriminate din orice motiv (între 71 şi 94%).

Romii reclamă că sunt victimizaţi, sub diferite aspecte, de la atacuri împotriva persoanei şi până la furtul unei maşini, însă foarte puţini dintre aceştia reclamă autorităţilor. Şi de această dată, romii din Bulgaria şi România au raportat cele mai scăzute niveluri de victimizare.

Cei mai defavorizaţi sunt romii din Grecia

Din punct de vedere al educaţiei, romii din Grecia se află în cea mai defavorizată situaţie, 35% dintre romii intervievaţi în Grecia fiind analfabeţi. Acest procent este de 11% în Polonia, 10% în România şi 5% în Bulgaria. Chiar şi în statele membre în care analfabetismul romilor nu este o problemă recurentă, procentul celor care îşi continuă studiile pe parcursul ciclului gimnazial (de exemplu, au peste 9 clase) rămâne destul de scăzut: 22% în Bulgaria, 36% în Ungaria şi 38% în Slovacia.

În 2008, cel mai ridicat procent al romilor cu locuri de muncă remunerate (activităţi independente sau locuri de muncă cu jumătate de normă sau cu normă întreagă) era înregistrat în Republica Cehă cu 44%. La polul opus, se situează România, cu doar 17%, şi Polonia cu 18%. Celelalte rate de ocupare a forţei de muncă sunt după cum urmează: Bulgaria, 32%, Grecia, 34%, Ungaria, 31%, Slovacia, 25%.

În UE trăiesc între 10 şi 12 milioane de romi

Romii din UE au avut parte la finele anului trecut de un summit dedicat doar etniei lor, la care au participat şefii guvernelor şi responsabilii politici europeni.

Au avut loc discuţii şi întâlniri al căror scop a fost identificarea unor soluţii pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al acestora, precum şi obţinerea unor angajamente vizând acţiuni concrete.

Ca urmare a summit-ului s-a decis că este necesară o nouă strategie pentru integrarea populaţiei rome, iar Comisia Europeană a cerut în mod imperativ guvernelor naţionale să îşi intensifice eforturile orientate către facilitarea accesului romilor la şcoli, locuinţe, locuri de muncă şi servicii medicale.

În UE trăiesc între 10 şi 12 milioane de romi, dintr-un total de 15 milioane contabilizat în întreaga Europă. Mulţi dintre ei trăiesc în comunităţi caracterizate printr-un grad ridicat de sărăcie, şomaj şi analfabetism. Ţiganii se confruntă, după cum subliniază şi studiul, cu o discriminare instituţională adânc înrădăcinată, în special în ceea ce priveşte accesul la locuinţe, educaţie şi protecţie socială.

În perioada 2000-2006, UE a alocat suma de 275 de milioane de euro pentru proiecte axate pe problemele rromilor, încă un miliard de euro fiind cheltuiţi pentru grupurile dezavantajate, printre care şi romi.

▲ Parlamentul European propune înfiinţarea cooperativelor sociale pentru romi

„Peştii de adâncime nu văd lumina, dar vor să trăiască în aceasta“, astfel poate fi caracterizată comunitatea romilor în opinia raportoarei Parlamentului European pentru populaţia romă, Magda Kósáné Kovács (foto). Demnitarul European a apreciat că romii se găsesc într-un „cerc vicios“ pe piaţa muncii, în special în Europa Centrală şi de Est, iar Uniunea Europeană ar trebui să finanţeze agricultorii romi „pe baza unei logici diferite“.

Deşi încă de acum un an Uniunea Europeană a lansat o strategie privind populaţia romă, ceva concret nu există, în opinia deputatului european, trebuind „să descoperim încă instrumentele şi resursele ce pot fi mobilizate pentru aceste obiective“. „Romii nu pot lucra deoarece şi-au pierdut locurile de muncă în regiunea defavorizată în care locuiesc şi, în ciuda fondurilor europene pe care statele membre le primesc pentru romi, aceştia nu pot folosi banii deoarece nu au calificările de bază. De cele mai multe ori nu au nici hainele potrivite pentru a fi angajaţi“, a explicat raportoarea o parte a situaţiei reale.

Aceasta a susţinut că pentru romii de la marginea societăţii din Europa Centrală şi de Est, prima opţiune este agricultura, în opinia acesteia ar trebui create cooperative sociale pentru romi, iar pământul ar trebui închiriat. În plus, raportoarea crede că este foarte important pentru copiii romilor să aibă acces la şcoli de calitate, să nu existe segregare.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!