Moldova
„100 de ani de la Marea Unire“, eveniment organizat de SOFR Iaşi

„100 de ani de la Marea Unire“, eveniment organizat de SOFR Iaşi

Andreea Gabor, 21 Iunie 2018

În seara zilei de 14 iunie 2018, doamnele şi domnişoarele din cadrul Societăţii Ortodoxe a Femeilor Române (SOFR)- filiala Iaşi au organizat, în Sala Sinaxar
a Muzeului Mitropolitan, evenimentul „100 de ani de la Marea Unire”.

Evenimentul a făcut parte din seria activităţilor SOFR dedicate Centenarului Marii Uniri care au inclus conferinţa „Valorile care au unit un neam”, susţinută de părintele consilier al Sectorului de misiune, statistică şi prognoză pastorală al Arhiepiscopiei Iaşilor, arhimandrit Nicodim Petre, vizionarea filmului „Preoţii români - jertfă şi rugăciune pentru unire”, realizat de Trinitas TV, concertul susţinut de micuţa Maria Boampă, în vârstă de 7 ani, şi tombola aniversară ”Centenar”.

Tot în seara zilei de 14 iunie a fost lansat proiectul de strângere de fonduri „Să ne construim o casă şi în cer!”, destinat refacerii Bisericii „Sfinţii Atanasie şi Chiril” din Iaşi, cunoscută şi sub numele de „Biserica Doamnelor”.

După deschiderea evenimentului, publicul a urmărit cu atenţie un fragment din filmul „Jertfă şi rugăciune pentru unire”, ce include o parte dintre mărturiile preoţilor care au luat parte la Primul Război Mondial. Preotul şi profesorul Mircea Păcurariu a afirmat că în 1916 „s-a creat un serviciu religios pe lângă Marele Cartier al Armatei Române. Acest serviciu religios a fost condus de preotul Constantin Nazarie, un nume cunoscut la vremea respectivă, profesor la Facultatea de Teologie din Bucureşti, care a fost ajutat de preotul Vasile Pocitan de la Biserica «Sfinţii Voievozi» din Bucureşti. Dintre cei aproximativ 250 de preoţi care au fost încorporaţi pentru perioade mai îndelungate sau mai scurte, câţiva au murit alături de ostaşi pe câmpurile de luptă, cum a fost preotul Armăşescu din Topşani, judeţul Vâlcea, îngropat cu onoruri militare, şi alţii. Dar au fost şi preoţi care au fost luaţi în prizonierat de către trupele germane şi deportaţi în Germania, de unde s-au reîntors abia după încheierea războiului”.

Preoţi din toate regiunile ţării au fost fie ucişi pe câmpul de luptă, fie luaţi prizonieri în Germania sau în Bulgaria. O parte dintre ei au făcut parte din Serviciul religios al Armatei, iar alţii s-au înscris voluntar. Alături de preoţii rămaşi în parohii, lor le-a revenit sarcina de a susţine moralul românilor pe tot parcursul războiului, indiferent de turnura pozitivă sau negativă pe care o luau evenimentele.

Ne rămâne ca o mărturie a acestei susţineri pe care a oferit-o Biserica tuturor românilor unul dintre cuvintele de îndemn ale Mitropolitului Pimen Georgescu: „Noi, românii, în aceste vremuri nemaipomenit de grele, pentru apărarea ţării noastre, şi spre binele neamului nostru, datori suntem de-a ne lupta cu sabia şi cu orice armă contra duşmanilor noştri cotropitori, pentru sfânta noastră dreptate şi pentru eliberarea fraţilor noştri. Din viaţa noastră casnică, nevoiţi am fost să ieşim la război - nu pentru a nedreptăţi pe cineva, ci a ni se cunoaşte dreptatea noastră şi a ni se îndeplini dorinţa noastră de veacuri, adică dezrobirea pământului străbun, şi unirea tuturor românilor. Suntem deci într-un război sfânt, şi trebuie să ne facem datoria până la jertfirea vieţii pentru ţară şi neam. Nu toţi putem purta sabie, dar toţi avem datoria sfântă de a acţiona pentru apărarea ţării şi neamului, contra duşmanilor noştri. Pănă a ne vinde şi haina pentru a cumpăra sabie şi muniţii, ca să aibă cu îndestulare oştirea noastră tot ce-i trebuie pe câmpul de luptă. Şi a îngriji răniţii şi bolnavii de prin spitale, precum şi de copiii rămaşi fără părinţi. Nimeni dintre noi, cei ce au suflet şi inimă românească, nu-i scutit de luptă şi jertfă. Noi am moştenit de la bătrânii noştri voinţa şi dorinţa de a trăi şi întregi neamul. La lucru deci cu toţii! Cei ce suntem adevăraţi români şi adevărate românce. Cei tineri să meargă pe câmpul de bătaie până la unul, cei bătrâni la muncă fără preget, pentru ţară şi armată. Numai aşa făcând, vom fi la înălţimea datoriei noastre. Altfel, vom fi nevrednici de numele ce-l purtăm şi de pământul acestei ţări, în care se odihnesc osemintele bătrânilor noştri. Să le urmăm faptele şi să ne facem vrednici moştenitori ai lor!”.

Modele feminine de jertfă

Părintele arhimandrit Nicodim Petre a arătat, atât prin prezentarea din timpul conferinţei, cât şi a celor din cadrul sesiunii de întrebări şi răspunsuri ce a urmat, această perspectivă: „Marea Unire reprezintă testamentul lui Mihai Viteazul pentru ţară. Ea a fost realizată de către preoţi, românii iubitori de neam, dascălii care au pregătit copiii şi tinerii români, înainte, în timpul şi după Primul Război Mondial”.

În cadrul evenimentului, SOFR Iaşi a comemorat în mod special câteva modele feminine de jertfă pentru realizarea Marii Uniri: eroina Ecaterina Teodoroiu, Regina Maria a României şi Elena Alistar Romanescu, singura femeie membră a Sfatului Ţării care a votat unirea Basarabiei cu România.

Pe parcursul discuţiilor despre Marea Unire care au urmat vizionării de film şi conferinţei, participanţii au luat parte la tombola ”Centenar”, care a inclus produse tradiţionale româneşti şi cărţi de istorie. Seara a fost întregită de concertul susţinut de Maria Boampă, în vârstă de 7 ani, multiplă laureată a concursurilor de muzică populară pentru copii.

Evenimentul din seara de 14 iunie 2018, la care au luat parte peste 80 de persoane, a fost urmat, în dimineaţa zilei de 15 iunie, de pomenirea poetului naţional Mihai Eminescu ce a avut loc la Biserica „Sfântul Gheorghe” - vechea Catedrală Mitropolitană. Următoarele activităţi ce urmează a fi realizate de către SOFR Iaşi vor promova valorile care au unit neamul românesc: credinţa, tradiţia şi cultura.


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!