Banat
„100 de cărţi vechi pentru 100 de ani de unitate naţională”

„100 de cărţi vechi pentru 100 de ani de unitate naţională”

Diac. Răzvan Fibișan, 12 Octombrie 2018

Muzeul Catedralei Mitropolitane din Timişoara găzduiește, în această perioadă, expoziţia de carte veche românească cu tema: „100 de cărţi vechi româneşti pentru 100 de ani de unitate naţională”. Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, la deschiderea acestui eveniment important a fost prezent pr. Zaharia Pereș, consilier cultural, care a fost și moderatorul întâlnirii.

Au participat clerici, oameni de cultură, reprezentanți ai mediului universitar timișorean, istorici, scriitori, bibliofili, profesori și studenți ai Facultății de Teologie din Timi­șoara. „Cele 100 de cărți expuse provin din patrimoniul cultural al Arhiepiscopiei Timișoarei, și ele vorbesc despre ceea ce înseamnă astăzi un secol de unitate națională. Aceste cărți vechi aduc cu ele viața a generații de oameni, dintr-o parte și alta a țării, pentru că în momentul în care românii erau despărțiți, aceste cărți circulau, iar limba română era cea care îi unea dintr-o parte și alta a Carpaților. Multe cărți expuse provin din Țara Românească, pentru că acolo se dezvoltaseră cele mai importante tipografii. Aceste cărți bisericești vin să întregească, nu doar patrimoniul cultural național pe care îl deținem astăzi, ci să ne prezinte istoria neamului românesc”, a specificat preotul Zaharia Pereș, consilier eparhial.

O contribuție deosebită în organizarea acestei expoziții l-a avut și monahia dr. Nicoleta Ploșnea, custodele muzeului Catedralei Mitropolitane. „Această acțiune culturală o consider ca o răsplată pentru eforturile și jertfa tuturor cărturarilor și a celor ce au trudit pe altarul cărții vechi românești și, nu în ultimul rând, pe altarul graiului românesc. Cartea veche românească este o icoană a graiului românesc. În colecție avem o triadă de icoane: icoana vie, care este omul, cel care a trudit pentru cartea veche românească; icoana graiului românesc (cartea veche) și icoana lui Hristos. Fiecare icoană din această triadă are un dar special, acela de a ne pune permanent în comuniune istorică cu triada timpului: trecut, prezent și viitor. Toate împreună sunt o parte importantă a istoriei neamului și nu trebuie să uităm că istoria este a doua Biblie a poporului român”, a menționat monahia Nicoleta.

Cărțile bisericești vechi, o componentă structurală și definitorie a culturii românești

Printre cărțile cele mai reprezentative din expoziție se numără: Noul Testament de la Bălgrad, 1648 (prima traducere în limba română, după izvoare greceşti şi slavone); Biblia de la Bucureşti, 1688 (prima traducere şi imprimare integrală a Bibliei în limba română); Cazania lui Varlaam sau Carte românească de învăţătură, 1643 (una din cele mai însemnate cărţi din istoria culturii româneşti); Pravila de la Govora, 1640 (primul cod de legi bisericeşti şi civile din Ţara Românească în limba română); Psaltirea șcheiană, reeditată după originalul din 1842 de prof. Ioan Bianu la București 1889; textul în facsimil și traducerile cu variantele din Coresi (1577); Psaltirea lui Coresi 1577, reprodusă cu un studiu bibliografic și un glosar comparativ de Bogdan Petriceicu Hasdeu, București, 1881 şi multe altele.

„Expoziția cuprinde toate cărțile de cult folosite la serviciul liturgic, dar și cărți de istorie și cărți cu valoare îndrumătoare pentru viața oamenilor de la sate. În colecție este prezentă cartea profesorului și protopopului de Caransebeș Ioan Tomici «Cultura albinelor», ceea ce arată grija acestor cărturari și oameni ai Bisericii nu numai pentru emanciparea culturală a românilor din Banat, pentru organizarea și dezvoltarea școlilor românești bănă­țene, ci și grija pentru îmbunătă­țirea stării materiale, social-economice a oamenilor de la sate. De asemenea, în expoziție se mai găsește și o carte intitulată «Antropologhia sau scurta cunoștin­ță despre om și însușirile sale», a lui Pavel Vasici Ungureanu, unul din reprezentanții de seamă ai lingvisticii românești din Banatul sec. XIX și printre primii medici din Timișoara, care și-a dedicat întreaga viață și activitate pentru unitatea culturală și națională a românilor. În această carte, publicată în 1830, la Buda, există un mic capitol de 5 pagini, intitulat «Vorbirea», unde autorul încearcă hotărât rezolvarea problemelor limbii române literare, militând pentru o limbă unitară și cultă și pentru înlocuirea alfabetului chirilic greoi cu alfabetul latin. Totodată, expoziția se bucură și de pre­zența Octoihului cu catavasier, întocmit și tipărit de bănățeanul Constantin Diaconovici Loga. Acest Octoih va fi dăruit la 28 iulie 1919 de o delegație a Parohiei Topolovățu Mare, condusă de preotul comunității, primului prefect român Aurel Cosma. Din însemnările de pe ultimele file ale doctorului Aurel Cosma jr. aflăm că a aparținut învăță­torului și cantorului Damaschin Cosma, tatăl prefectului Aurel Cosma. Acest Octoih are o valoare incontestabilă pentru Biserica noastră, el se va răspândi în Ardeal, Moldova, Țara Românească și va fi folosit timp de aproape un secol în bisericile românești”, a mai spus monahia Nicoleta.

Prezent la eveniment, scriitorul bănățean Ion Marin Almăjan, membru al Uniunii Scriitorilor din România, vorbind despre importanța cărților de patrimoniu pe care le are Biserica și despre greutățile întâmpinate la trecerea cărților în limba română din Țara Românească spre Banat, a subliniat: „Dacă nu ar fi existat Biserica Ortodoxă, nu ar fi existat neamul românesc, întrucât ierarhii și preoții acestui popor au contribuit semnificativ la definirea limbii și identității noastre națio­nale”.

Cărțile expoziției au fost aranjate pe centre tipografice și după criteriul importanței și valorii lor, tocmai pentru a se evidenția contribuția deosebită a circulației cărții vechi românești, care a fost neîntreruptă, înfruntând grani­țele nedrepte ale timpului. Este indubitabil faptul că tipărirea cărților vechi românești și circu­lația lor au contribuit la perfec­țio­­narea limbii române literare, dar mai ales la afirmarea și întărirea conștiinței naționale.

În partea a doua a evenimentului a fost prezentată expoziţia personală a dl Sevastian Bălescu, intitulată: „Graiul Românesc păstrat prin vechile cărţi călătoare”. Acesta a fost însoțit de un grup de tineri care au preluat conducerea Asociației Științifice pentru Consolidare Mediu Asociativ, propunându-și să dezvolte noi proiecte de colaborare cu Arhiepiscopia Timișoarei pe patrimoniul de carte veche.

La finalul vernisajului, corul Facultăţii de Litere, Istorie și Teologie din Timişoara a sus­ținut un concert coral, ce a constat din imnuri și pricesne creș­tine. Expoziţia, organizată de Arhiepiscopia Timişoarei, va fi deschisă până la sfârşitul lunii decembrie.


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!