Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri 2007, anul consacrării mondiale a filmului românesc

2007, anul consacrării mondiale a filmului românesc

Un articol de: Oana Rusu - 06 Ianuarie 2008

2007 a fost anul în care cinematografia românească a ajuns pe cele mai înalte culmi prin premiile obţinute de filmul lui Cristian Mungiu, „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile“. Pe de altă parte, în 2007 au fost lansate pe piaţă doar şase pelicule autohtone. Filmele importante ale anului 2007, în afară de „4, 3, 2“ vor fi prezentate publicului în acest an, când se consideră că va fi o inflaţie de filme româneşti.

În primăvara anului 2007 erau anunţate mai multe premiere, însă unii producători nu au mai scos filmele pentru public, chiar dacă acestea au fost terminate şi prezentate în festivaluri. Succesul fulminant înregistrat de „4, 3, 2“ pare să fi determinat pe anumiţi cineaşti să-şi amâne lansările filmelor pentru 2008, după cum consideră unii critici, care au arătat că este evident că filmul lui Mungiu eclipsa orice alt eveniment cinematografic românesc, odată cu obţinerea trofeului Palme dâOr.

Criticului de cinema Irina Margareta Nistor i se pare straniu că într-un an în care se vorbeşte atât de mult despre filmul românesc au ieşit atât de puţine premiere oficiale. Şi acestea au avut puţini spectatori, excepţia făcând-o filmul lui Mungiu, pentru că cineastul a recurs la un sistem nou de promovare în ţară a filmului său - cel de caravană.

2007, anul filmelor „amânate“

În 2007 a fost realizat şi filmul „Cocoşul decapitat“ de Radu Gabrea, care a deschis Festivalul Transilvania la Sibiu şi care a fost prezentat şi în Italia, dar care nu a fost încă prezentat publicului. Mult aşteptat este şi filmul lui Nae Caranfil, „Restul e tăcere“, terminat, prezentat la Locarno, dar programat să intre în cinematografe abia în acest an.

Irina Margareta Nistor consideră că şi coproducţia română-germană „Offset“, regizată de Didi Danquart (producător român Cristian Mungiu, prin Mobra Film), ar fi trebuit să apară pe ecranele din România în 2007. La fel, Mircea Daneliuc a terminat în 2007 filmul „Legiunea străină“, amânat şi el pentru 2008.

La anul ar putea fi o „inflaţie“ de filme româneşti, pentru că, alături de cele „amânate“, vor fi lansate şi cele aflate acum în producţie.

Unele dintre cele care sunt în lucru vor fi regizate de debutanţi pe platou, precum Horaţiu Mălăele. Este aşteptat şi un film de Alexa Visarion. De asemenea, au în producţie filme şi regizorii de teatru Silviu Purcărete sau Alexandru Darie. Unul dintre cele mai aşteptate filme de către critici este cel al lui Radu Muntean, „Boogie“, terminat în toamna acestui an şi prezentat, pentru producători, la Festivalul de la Roma.

„4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile“, cel mai vândut film românesc

„4, 3, 2“ a fost vândut până acum în aproximativ 60 de ţări ale lumii, este filmul care a reuşit să intre în topul celor zece pelicule lansate în premieră în România în 2007, aflându-se, în acest moment, pe poziţia a cincea.

Intrarea în acest top se face pe baza numărului de spectatori şi a încăsărilor. Este pentru pentru prima dată în ultimii cinci ani când un film românesc apare în acest top, realizat de Agenţia Champions.

Încasările şi numărul de spectatori în plan naţional sunt substanţiale, dacă se ţine cont că în România se merge mai rar la cinema.

Un bilanţ al încasărilor ca urmare a prezentării filmului în întreaga lume încă nu este cunoscut. Cert este că „4, 3, 2“ a fost distribuit în zeci de ţări din toată lumea.

Palme d’Or la Cannes

Primul mare succes a fost cel din 27 mai - Palme dâOr la Cannes. La acelaşi eveniment, i-au fost acordate Premiul Ministerului Educaţiei din Franţa, Premiul criticii de la Cannes „FIPRESCI“, după care a urmat Marele Premiu „FIPRESCI“ pentru cel mai bun film al anului, decernat la Festivalul de la San Sebastian.

În palmares s-au adăugat „Hollywood Film Award“, Premiul pentru cea mai bună actriţă (Anamaria Marinca) şi trofeul „Calul de bronz“ pentru cel mai bun film, acordate la Stockholm. A urmat apoi premiul decernat de Academia Europeană de Film, la cele mai mari categorii - Cel mai bun film european al anului şi Cel mai bun regizor european 2007.

Asociaţia Criticilor din Los Angeles a declarat „4, 3, 2“ cel mai bun film realizat într-o limbă străină, iar pe Vlad Ivanov, cel mai bun actor în rol secundar. Premiile vor fi decernate doar cu o zi înainte de Globurile de Aur.

Nominalizarea, la 13 decembrie, pentru Globul de Aur, este considerată de specialişti un ultim pas pe drumul înspre Oscar.

Niciodată nu s-a vorbit în lume despre filmul românesc aşa cum s-a întâmplat în acest an.

Succesul lui Cristian Mungiu vine după o perioadă bună a două generaţii de cineaşti, care au deschis drumul spre piaţa filmului mondial.

De asemenea, s-a remarcat şi premiera documentarului „Pe calea undelor“ de Alexandru Solomon sau premiera lungmetrajului de animaţie „O scurtă poveste“, în regia lui Radu Igazsag, o antologie a animaţiei româneşti de la începuturi şi până în 1990.

Controverse privind finanţările CNC

Dincolo de succesul filmului românesc în plan internaţional şi de bucuriile românilor pentru aceste reuşite, în ţară au fost, în 2007, dispute, contestaţii, conflicte. Multe nemulţumiri au fost legate de concursul de proiecte cinematografice organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) şi de numirea membrilor comisiilor de jurizare. Prin ordonanţă de urgenţă aprobată de Guvern, directorul CNC va numi, pe viitor, comisiile de jurizare.

Tonul nemulţumirilor l-a dat regizorul Cristi Puiu, chiar la începutul anului, când a anunţat că refuză orice finanţare de la stat pentru realizarea filmelor sale, „cât timp situaţia la CNC este confuză“.

El critică modul în care s-au acordat subvenţii pentru filme şi scenarii de dezvoltare la Concursul CNC din 2006, susţinând că au fost selectate proiecte ale unor autori care au realizat filme proaste, fără succes la public şi la critica de specialitate, în timp ce două proiecte de dezvoltare ale sale - scenarii pentru filmele „După blocuri“ şi „Tanti Geta“, au primit note mici din partea juriului CNC, fiind respinsă, astfel, finanţarea. Acest fapt l-a determinat pe autorul marelui succes internaţional „Moartea domnului Lăzărescu“ să renunţe la finanţarea obţinută la concursul din 2005 - nouă miliarde de lei vechi - pentru noul său film, „Hrană pentru peştii mici“. Cristi Puiu menţiona „incompatibilitatea“ între anumiţi regizori aflaţi pe lista câştigătorilor concursului 2006.

Nemulţumiri au fost şi din partea Asociaţiei Cineaştilor din România (ACRO) care susţinea că proiectele prezentate la concursurile organizate de CNC trebuie desecretizate în timpul jurizării şi se cerea din nou îmbunătăţirea sistemului de selecţie a proiectelor cinematografice.

Un alt conflict s-a referit la Regia Autonomă de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor (RADEF) Româniafilm, care are în administrare sălile de cinema - multe dintre acestea fiind un dezastru. Printre nemulţumiţi au fost şi sindicaliştii RADEF, care nu erau de acord nici cu privatizarea sălilor de cinema, nici cu transmiterea acestora autorităţilor locale.

Premiere româneşti în 2008

Primul film care va apărea pe ecranele cinematografelor din ţară, pe 1 februarie, este producţia care continuă seria Comisarului Moldovan, începută de Sergiu Nicolaescu prin anii â70. „Supravieţuitorul“, câştigătorul concursului CNC în 2006.

Tot în februarie va fi şi premiera filmului lui Mircea Daneliuc „Legiunea străină“, câştigător al concursului CNC din 2005.

Cea mai scumpă producţie românească din România de după 1989, „Restul e tăcere“, de Nae Caranfil, va avea premiera pe 7 martie. Filmul are un scenariu scris de Nae Caranfil în urmă cu 19 ani, iar protagoniştii acestui lung metraj sunt regizorul Grigore Brezeanu (Marius Florea Vi-zante) şi producătorul Leon Popescu (Ovidiu Niculescu).

„Luna verde“ a lui Alexa Visarion şi „Week-end cu mama“, filmul lui Stere Gulea, sunt programate să apară tot în toamnă.

Filmul lui Radu Muntean, „Boogie (30 şi ceva)“, programat să fie difuzat în acest an, a fost filmat în toamna lui 2007.

Printre filmele româneşti ce vor rula în 2008 se numără şi „Pescuit sportiv“, de Adrian Popovici, „Un acoperiş deasupra capului“, două filme de Radu Gabrea: „Cocoşul decapitat“ şi „Călătoria lui Gruber“, precum şi un film de Anca Damian, „Intâlniri încrucişate“, dar şi primul film realizat de Horaţiu Mălăele, „Nunta mută“. Strada Film va lansa în 2008 trei scurtmetraje: „O zi bună de plajă“, „Lecţia de box“ şi „Căpşuni în aprilie“.

La capitolul documentare, în 2008 vor fi lansate două filme de Radu Gabrea şi o producţie despre „Mihail Sebastian“ de Corina Badea.