22% dintre cupluri nu au casa lor

26 Iulie 2007

Cea mai importantă condiţie a succesului într-o căsnicie este considerată iubirea, urmată de condiţiile bune de locuit şi de sprijin reciproc, încredere şi fidelitate. În schimb, copiilor li se atribuie o importanţă scăzută pentru o căsnicie fericită. Concluziile sunt desprinse din Barometrul de Opinie Publică, „Viaţa în cuplu“, ediţia mai 2007, lansat, marţi, de Fundaţia Soros România.

Potrivit studiului, aproape două treimi (62%) dintre români au o relaţie pe termen lung, pe care cei mai mulţi (56%) au oficializat-o prin căsătorie, ceilalţi (6%) preferând traiul în comun fără acte. Doar 78% dintre toate cuplurile locuiesc singure într-o gospodărie, celelalte împărţind spaţiul cu părinţii sau cu alte rude.

Procentul cuplurilor, care nu au o casă a lor, creşte la 61% pentru perechile în care cel intervievat are sub 25 de ani, respectiv la 34% pentru cele în care respondentul se află în grupa de vârstă 25-34 de ani. Românii petrec în medie 25 de ore săptămânal cu muncile casnice, ceea ce reprezintă o medie de peste trei ore pe zi. Având în vedere distribuţia sarcinilor casnice pe sexe, femeile petrec în gospodărie şi pentru îngrijirea copiilor un număr considerabil mai mare de ore comparativ cu bărbaţii (o dată şi jumătate).

Familia modernă, egalitară, este preferată de majoritatea subiecţilor, mai mult de jumătate dintre persoanele investigate declarând că nu contează cine conduce în familie, bărbatul sau femeia. Totuşi, cei care consideră că bărbatul ar trebui să conducă reprezintă un procent destul de ridicat (41%).

Problemele în căsnicie apar de la bani şi băutură

Cea mai importantă cauză a apariţiei problemelor în căsnicie este reprezentată de lipsurile materiale (70%) sau lipsa de bani (42%), urmată de sarcinile gospodăreşti (42%) şi comportamentul copiilor (20%), relevă Barometrul de Opinie Publică Viaţa în cuplu, ediţia mai 2007, lansat, marţi, de Fundaţia Soros România.

Băutura este considerată un motiv de ceartă de 10% din populaţie, afectând într-o mai mare măsură pe femei decât pe bărbaţii. Deşi cel mai important lucru într-o căsătorie este iubirea, absenţa ei nu reprezintă cel mai important motiv ca partenerii să se despartă. Divorţul este acceptat în situaţii mai degrabă extreme, în principal violenţă şi alcoolism, în secundar infidelitate şi încetarea iubirii între cei doi.

Nemulţumiţii sunt mai mulţi

Numărul românilor nemulţumiţi de felul în care trăiesc (63%) este în continuare mult mai mare decât al celor mulţumiţi (36%), relevă datele Barometrului. Faţă de anul precedent însă, datele arată o scădere cu 5% a ponderii celor care se declară „deloc mulţumiţi“ şi o creştere cu 3% a celor „destul de mulţumiţi“. Doar 28% dintre români consideră că trăiesc mai bine faţă de anul precedent (46% nu sesizează nici o schimbare, iar 25% cred că viaţa lor este mai rea decât anul precedent). Privind spre anul viitor, 35% dintre cei intervievaţi speră într-o îmbunătăţire a vieţii, 31% nu aşteaptă nici o schimbare, iar aproximativ 19% consideră că lucrurile se vor înrăutăţi. Deşi cifrele în sine relevă o atitudine mai degrabă pesimistă, comparate cu datele din 2006, se poate observa o creştere cu 5% a numărului celor care speră într-o viaţă mai bună, însoţită de scăderea cu 6% a celor care cred că viaţa lor se va înrăutăţi. Principala nemulţumire a românilor rămâne situaţia materială - 71% dintre repondenţi spun că sunt nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi de banii pe care îi au. La polul opus se află familia şi prietenii, care oferă motive de satisfacţie pentru mai mult de trei sferturi din cei intervievaţi. Atunci când sunt rugaţi să evalueze veniturile propriei gospodării, o treime (35%) dintre repondenţi spun că nu le ajung nici pentru strictul necesar, o altă treime (34%) afirmă că se limitează la strictul necesar, o cincime (20%) declară că veniturile le ajung pe un trai decent, 7% spun că îşi permit şi unele lucruri mai scumpe şi doar 1% răspund că îşi permit orice îşi doresc.

„Nivelul redus al satisfacţiei faţă de viaţă sau faţă de trai decurge, în bună măsură, din condiţiile economice, de ţară, din valorile relativ reduse de PIB/locuitor în context european. Diferenţierea stării interne de satisfacţie-insatisfacţie faţă de trai decurge, în esenţă, din diferenţierile de status social, culturale şi de situaţie de viaţă la nivel comunitar“, consideră Dumitru Sandu, sociolog, unul dintre autorii studiului.

42% dintre români spun că ţara se îndreaptă într-o direcţie bună

Încrederea românilor în legătură cu direcţia în care se îndreaptă ţara, faţă de toamna anului precedent, înregistrează o stagnare a optimismului românilor, fondul general fiind nemulţumirea faţă de nivelul veniturilor şi de activitatea guvernului, relevă datele Barometrului de Opinie Publică. Astfel, 42% dintre români consideră că ţara se îndreaptă într-o direcţie bună, în timp ce 48% au opinia contrarie. Cifrele înregistrate pe parcursul intervalului octombrie 2004-mai 2007 se păstrează în jurul aceloraşi valori, ceea ce arată că deşi România a făcut un progres evident, marcat de aderarea la Uniunea Europeană, acesta nu se reflectă încă la nivelul omului de rând, iar guvernanţii nu sunt încă în măsură să convingă populaţia de justeţea deciziilor luate. Creşterea numărului celor optimişti în legătură cu propria viaţă se reflectă în tendinţa de a evalua ceva mai bine activitatea Guvernului. Chiar dacă în continuare, în toate domeniile, majoritatea repondenţilor se declară nemulţumiţi de Executiv, se observă o uşoară creştere a aprecierilor pozitive, concomitent cu scăderea celor negative. „Trebuie subliniat că cele mai multe dintre aceste diferenţe sunt foarte mici, în marja de eroare a cercetării, dar faptul că se înregistrează creşteri în toate domeniile, ne permite să consemnăm această tendinţă“, a explicat Ovidiu Voicu, manager de proiect în cadrul Fundaţiei Soros România. Nivelul de trai, de care sunt nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi 78% dintre români, lupta împotriva corupţiei (77%), agricultura (77%) şi locurile de muncă (76%) sunt domeniile în care activitatea Guvernului nemulţumeşte cel mai tare populaţia. Nu există nici un domeniu în care numărul nemulţumiţilor de activitatea Guvernului să scadă sub 50%. Doar 18% dintre repondenţi spun că au încredere în Guvern, singurele organizaţii despre care românii au o opinie mai proastă sunt Parlamentul (nivel de încredere de 13%) şi partidele politice (nivel de încredere de 11%).

Dintre instituţiile politice sau administrative, primăriile, cu o medie naţională de 48% opinii favorabile şi Preşedinţia (42%) sunt privite cu ceva mai multă încredere de către repondenţi.

Nemulţumirea maximă este specifică celor care percep că au probleme de venituri, de sănătate şi de familie, au trăit recent experienţe de degradare a condiţiilor de viaţă şi nu văd oportunităţi pentru viitor, nu au încredere în instituţii precum Parlamentul sau poliţia, au o părere proastă despre funcţionarea sistemului democratic din ţară şi percep guvernul ca fiind foarte slab în promovarea unor politici de sporire a nivelului de trai.

Aproape 30% nehotărâţi

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, conform unui studiu dat, marţi, publicităţii de Fundaţia Soros România, 49% dintre cei chestionaţi ar vota cu PD, 20% cu PSD, 11% cu PNL, 7% cu PNG, câte 4% ar vota cu PRM şi cu UDMR, 2% cu PLD şi 1% cu PNŢ. Studiul arată că 54,8% dintre subiecţi au menţionat un partid pe care să-l voteze, 28,1% nu sunt hotărâţi, 13,9% nu votează iar 3,2% nu au răspuns. La întrebarea cât de mulţumit sunteţi de democraţia din România, 17% s-au declarat foarte nemulţumiţi, 41% destul de nemulţumiţi, 31% destul de mulţumiţi şi 3% foarte mulţumiţi. Doar 2% dintre participanţii la sondaj au spus că sunt foarte mulţumiţi de economia de piaţă din România. 44% s-au declarat destul de nemulţumiţi, 20% foarte nemulţumiţi şi 24% destul de mulţumiţi. Foarte multă încredere au românii în biserică - 52%, urmată de armată - 12%, Uniunea Europeană - 10%, preşedinţie şi primării - 9%. Pe ultimele locuri se află încrederea în Justiţie şi Guvern, 2% respectiv Parlament şi partide politice - 1%. Concluziile sunt desprinse din Barometrul de Opinie Publică, ediţia mai 2007: Viaţa în cuplu, lansat, marţi, de Fundaţia Soros România. Ancheta de teren a fost realizată în perioada 21 mai - 4 iunie, pe un eşantion de 1999 persoane, cu vârsta de minimum 18 ani, reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României. Marja de eroare este de ± 2,3%, pentru un nivel de încredere de 95%. Diferenţa până la 100%, în urma cumulării procentelor, este reprezentată de răspunsurile „altele“, în cazul formaţiunilor politice, respectiv de răspunsurile „nu ştiu/nu răspund“, la întrebările care vizează opinii.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!