44% dintre părinţi dau copiilor apă nepotabilă

Oana Rusu, 27 Septembrie 2007

▲ Organizaţia internaţională UNICEF, în colaborare cu guvernul, societatea civilă şi organizaţiile internaţionale, implementează în România un program cu o durată de cinci ani, din 2005 până în 2009 ▲ Domeniile asupra cărora se concentrează acest program (în anul 2007) sunt monitorizarea drepturilor copilului, protecţia copilului, sănătate şi educaţie ▲ Reprezentantul UNICEF pentru România, Pierre Poupard, a menţionat că, la nivel global, UNICEF are patru miliarde de dolari, existând şase milioane de donatori individuali ▲ Bugetul pentru România, a spus el, este unul foarte mic, de două milioane de euro pe an, bani utilizaţi în general pentru protecţia copilului ▲

Potrivit Raportului UNICEF privind creşterea copiilor din România, pe anul 2006, dat ieri publicităţii, aproximativ 17% dintre părinţii din România nu cunosc scopul vaccinărilor, iar 44% dintre părinţi, mai ales în mediul rural, dau apă nepotabilă copiilor mici.

Constatările Raportului relevă că nivelul cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor părinţilor din ţara noastră este scăzut, peste 73% dintre părinţi optând pentru metode disciplinare cu abuz fizic.

Concepţiile rigide în privinţa rolurilor bărbatului şi femeii sunt considerabile, atât în rândul părinţilor, cât şi al copiilor mici, remarcându-se îndeosebi în implicarea foarte scăzută a tatălui în creşterea copiilor.

În ceea ce priveşte violenţa în şcoli, Raportul relevă că aceasta are niveluri alarmante, atingând un procent de 75% al unităţilor de învăţământ în care s-au înregistrat acte de violenţă.

Raportul UNICEF evidenţiază faptul că deşi participarea la învăţământul preşcolar a crescut constant şi semnificativ, învăţământul elementar înregistrează constant un procent de 10% abandon şcolar pe ciclu de învăţământ, afectând mai ales copiii de etnie rromă.

Rata mortalităţii infantile şi rata mortalităţii la copiii sub cinci ani sunt încă mult mai mari în România decât în regiune, iar proporţia mare de decese la domiciliu este, de asemenea, îngrijorătoare, relevă Raportul UNICEF România pe 2006.

Potrivit aceluiaşi document, nu numai că media greutăţii la naştere este scăzută în ţara noastră comparativ cu standardele internaţionale, dar studii recente arată şi o pondere crescută a copiilor prematuri la naştere.

Anemia la gravide şi la copii între 1-7 ani continuă să aibă o prevalenţă mare şi cunoaşte o tendinţă ascendentă faţă de studiile anterioare, se mai arată în raport. De asemenea, există o diferenţă semnificativă între urban şi rural, cu o pondere mai ridicată în mediul rural. Valorile rezultate sunt alarmante, indicând o problemă majoră de sănătate publică.

În ceea ce priveşte nivelul de conştientizare a HIV, acesta este ridicat în România, aproape toţi adulţii (95,5%), femei şi bărbaţi auzind de HIV/ SIDA. Cu toate acestea, doar 4% au cunoştinţe corecte despre HIV, iar discriminarea faţă de persoanele cu HIV/SIDA predomină (83%), se arată în document. Stigmatizaţi şi consideraţi periculoşi, tinerii seropozitivi sunt încă defavorizaţi în privinţa accesului la asistenţă medicală, educaţie şi servicii de protecţie socială.

Raportul face referire şi la faptul că, din păcate, sexul comercial se intensifică în România, dominat de practici riscante şi strâns legat de consumul de droguri injectabile şi de traficul de persoane.

Bugetul UNICEF pentru România este unul foarte mic

Reprezentantul UNICEF pentru România, Pierre Poupard, a declarat într-o conferinţă de presă, că aderarea României la Uniunea Europeană a adus o serie de schimbări importante, inclusiv în ceea ce priveşte rolul viitor a UNICEF.

El a menţionat că organizaţia va colabora cu Guvernul, dar şi cu celelalte organizaţii, astfel încât societatea civilă să se implice în proiectele UNICEF, mai ales în cele privind copiii. În ceea ce priveşte modul în care va funcţiona UNICEF, Pierre Poupard a subliniat că acesta este organizat în toate ţările europene sub forma unor Comitete Naţionale pentru UNICEF.

Potrivit lui Pierre Poupard, UNICEF se implică în mod deosebit în ajutarea ţărilor sărace şi în special a celor în care se înregistrează situaţii grave pentru copii, în acest sens el menţionând Ciad-ul, unde s-a evidenţiat o mortalitate de peste 200 la 1.000 de copii până la vârsta de 5 ani, adică un copil din cinci moare până la această vârstă. În România, rata mortalităţii este de 15 la 1.000 de copii.

În ceea ce priveşte fondurile, reprezentantul UNICEF pentru România a amintit că, la nivel global, UNICEF are patru miliarde de dolari, existând şase milioane de donatori individuali. Bugetul pentru România, a spus el, este unul foarte mic, de două milioane de euro pe an, bani utilizaţi în general pentru protecţia copilului. Pentru aceeaşi activitate, PHARE are între 10 şi 12 milioane de dolari alocaţi.

Pentru viitor, programul UNICEF cuprinde patru proiecte: unul priveşte sănătatea şi are două componente mari, altul priveşte protecţia copilului, iar educaţia, monitorizarea drepturilor copilului, constituie un alt proiect.

În legătură cu proiectele viitoare, Despina Andrei, fundraising manager la UNICEF, a menţionat spectacolul de teatru programat în luna octombrie, intitulat „Hell“. Piesa tratează tema consumului de droguri şi se adresează adolescenţilor.

În noiembrie, sub titlul „Zâmbete pentru copii“, va avea loc lansarea unui DVD al Margaretei Pâslaru, fondurile strânse fiind destinate reabilitării unei grădiniţe şi transformării ei, astfel încât să devină accesibilă şi copiilor cu dizabilităţi.

Tot în noiembrie, va avea loc şi Festivalul de Film pentru Copii, organizat de Asociaţia SIGNIS, în parteneriat cu UNICEF, în cadrul căruia vor fi prezentate filme artistice şi documentare realizate de adolescenţi, dar şi filme pentru copii.

În legătură cu implicarea directă a UNICEF în diverse activităţi, Pierre Poupard a menţionat câteva proiecte, cum ar fi susţinerea a 12 centre pentru copii, cu fondurile strânse cu ajutorul Teledonului.

De asemenea, a fost menţionată implicarea în educaţie a UNICEF: realizarea, împreună cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, a curriculei de educaţie pentru sănătate, program care se desfăşoară în 6.500 de şcoli. De asemenea, a fost subliniată contribuţia la instruirea personalului medical din 22 de maternităţi, astfel încât acesta să-şi schimbe mentalitatea şi modul de comunicare cu pacienţii.

Program de ţară şi priorităţi ale UNICEF

La ora actuală, UNICEF implementează în România un program de ţară în colaborare cu guvernul, societatea civilă şi organizaţiile internaţionale, cu o durată de cinci ani, din 2005 până în 2009. Domeniile asupra cărora se concentrează acest program (în anul 2007) sunt monitorizarea drepturilor copilului, protecţia copilului, sănătate şi educaţie.

Problema nesoluţionată a capacităţilor naţionale reduse în domeniul drepturilor copilului constituie bazele nişei acoperite de UNICEF în perioada 2008-2009 şi în anii următori. România şi-a asumat angajamente privind copiii, bazându-se pe instrumente de implementare ale UE, cum ar fi Memorandumul Comun de Incluziune Socială şi venind în sprijinul mecanismelor de monitorizare ale UE, precum Metoda Deschisă de Coordonare (MDC). MDC este un instrument interguvernamental de guvernare relativ nou din cadrul UE, fondat pe cooperarea benevolă a statelor membre. UNICEF poate în primul rând să îşi aducă contribuţia prin promovarea şi monitorizarea drepturilor copilului şi creând parteneriate pentru copii.

UNICEF a acumulat o vastă experienţă în România în ultimii şaptesprezece ani şi se poate folosi de imaginea creată în rândul partenerilor şi a publicului larg: rol normativ de protector al drepturilor copilului, avocat pentru exercitarea acestor drepturi şi convocator al partenerilor pentru asigurarea unei abordări integrate şi multisectoriale a problematicii copilului.

Rezultatele strategice care urmează să fie atinse până la finele lui 2009 includ stabilirea unui sistem de monitorizare a drepturilor copilului, ce va influenţa politicile naţionale şi locale. In plus, copiii cei mai vulnerabili şi mai marginalizaţi, tinerii şi femeile vor trăi într-un mediu mai bun şi protector, ceea ce presupune acces mai bun la servicii de protecţie socială de calitate, dar şi la servicii medicale care să le îmbunătăţescă starea de sănătate şi nutriţie. Toţi tinerii se vor putea proteja de HIV/SIDA, iar copiii infectaţi cu virusul HIV vor avea acces la îngrijiri adecvate şi sprijin.

Copiii provenind din familii şi grupuri dezavantajate vor avea acces la o educaţie inclusivă şi de calitate, ceea ce va creşte procentul celor care vor absolvi învăţământul obligatoriu. Societatea civilă se va implica mai mult în problematica copiilor, iar tinerii vor avea o mai mare capacitate de a influenţa deciziile ce le afectează viaţa.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!