În 2008, calendarul ortodox s-a îmbogăţit cu 16 noi sfinţi

▲ Anul acesta, calendarul Bisericii Ortodoxe Române s-a îmbogăţit cu 16 sfinţi ▲ Aceştia au fost canonizaţi şi proclamaţi de către Sfântul Sinod al Bisericii noastre datorită vieţii şi faptelor vrednice de pomenire şi cinstire ▲

Prima proclamare solemnă a fost pe 11 mai, la Salva, în judeţul Bistriţa-Năsăud. Atunci, în prezenţa a 14 ierarhi, în cadrul unei ceremonii solemne, au fost canonizaţi Sfinţii Martiri şi Mărturisitori năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra şi Vasile din Telciu. Ziua proclamării canonizării acestora a coincis cu împlinirea a 245 de ani de la revolta năsăudenilor, condusă de Tănase Todoran. Acesta a îndemnat două batalioane de grăniceri să nu renunţe la Ortodoxie. Represaliile care au urmat s-au soldat cu tragerea pe roată a lui Atanasie Todoran şi cu spânzurarea celorlalţi trei. Canonizarea celor patru martiri a fost hotărâtă în şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, din 22-24 octombrie 2007, cu ziua de pomenire 12 noiembrie.

Din lutul Neamţului s-au plămădit încă nouă sfinţi

De asemenea, în vara aceasta, de sărbătoarea „Înălţarea Domnului“, pe 5 iunie, la Mănăstirea Neamţ s-a făcut proclamarea canonizării a nouă cuvioşi care au trăit în sfinţenie, pe meleagurile Neamţului.

Proclamarea sfinţilor canonizaţi în şedinţa Sfântului Sinod din luna martie s-a făcut de un sobor de 19 ierarhi şi aproape 70 de preoţi şi diaconi, condus de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Sfinţii canonizaţi de Biserica Ortodoxă Română sunt: Cuvioşii Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi, a căror zi de prăznuire este 7 septembrie, Sfântul Cuvios Chiriac de la Tazlău, a cărui zi de pomenire este 9 septembrie, Sfinţii Cuvioşi Iosif şi Chiriac de la Bisericani, a căror zi de prăznuire este 1 octombrie, Sfinţii Cuvioşi Rafael şi Partenie de la Agapia Veche, care au zi de prăznuire pe 21 iulie, Sfântul Cuvios Iosif de la Văratic, cu zi de prăznuire pe 16 august, şi Sfântul Cuvios Ioan de la Râşca şi Secu, care este prăznuit pe 30 august. După ceremonia solemnă, la fiecare dintre mănăstirile unde au vieţuit cei nouă sfinţit nemţeni s-au organizat, în zilele lor de pomenire, ceremonii de proclamare locală a sfinţeniei acestora.

Trei noi sfinţi rugători pentru Ţara Românească

A treia proclamare de sfinţi de anul acesta s-a petrecut cu ocazia hramului şi a resfinţirii Catedralei patriarhale, pe 26 octombrie. De data aceasta au fost prezenţi 33 de ierarhi. În cadrul Sfintei Liturghii, săvârşite pe scena amplasată în curtea Catedralei, s-a făcut proclamarea solemnă a canonizării Sfântului Ierarh Iachint de Vicina, primul mitropolit al Ţării Româneşti, cu ziua de prăznuire 28 octombrie, a Sfântului Cuvios Dionisie Exiguul (cel Smerit), părintele erei creştine şi al dreptului bisericesc, pomenit la 1 septembrie, şi a domnitorului Ţării Româneşti, Sfântul Neagoe Basarab, om de cultură isihastă şi „prinţ al păcii“, pe care-l cinstim în ziua de 26 septembrie.

Amintim şi aprobarea Sfântului Sinod privind stabilirea datei de pomenire a Sfântului Sfinţit Mucenic Ciprian al Cartaginei la 13 septembrie, dar şi demersurile iniţiate de Patriarhul Daniel în legătură cu aprobarea prin lege a sărbătorii „Sfântul Apostol Andrei“, ocrotitorul României - 30 noiembrie - şi a sărbătorii „Adormirea Maicii Domnului“ - 15 august - ca sărbători legale nelucrătoare.