În 40 de ani, o treime din europeni vor fi pensionari

▲ Europa îşi merită din plin catalogarea de „bătrânul continent“, studii importante comandate de instituţiile europene arată o îmbătrânire accelerată în rândul populaţiei Uniunii Europene ▲ Faptul că femeile nu mai sunt interesate de întemeierea unei familii, ci de carieră, şi problemele sociale reprezintă doi factori determinanţi în această evoluţie demografică ▲ Astfel, în Uniunea Europeană, femeile au în medie 1,52 copii, sub nivelul minim de 2,1 necesar înlocuirii populaţiei ▲ Pe măsură ce generaţia născută între 1943 şi 1960 va ajunge la vârsta pensionării, iar speranţa de viaţă creşte, numărul celor ce muncesc şi plătesc impozite se va diminua ▲

Europa îmbătrâneşte, iar acest lucru a devenit o problemă foarte stresantă pentru autorităţi, instituţiile europene încearcă să pună pe picioare o strategie în acest sens. Potrivit unor date apărute la Parlamentul European, vârsta medie în Uniunea Europeană este în prezent de 39 de ani, dar până în 2050 ar putea ajunge la 49 de ani, ceea ce va însemna mai mulţi pensionari şi mai puţine persoane active care să susţină economia statelor europene.

Dacă la începutul secolului al XIX-lea populaţia Europei reprezenta 15% din populaţia planetei, până în 2050 va reprezenta numai 5%, datorită creşterii populaţiei în alte regiuni ale lumii şi scăderii populaţiei în Europa.

Aşa cum a declarat comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, Vladimir Špidla, atunci când a prezentat comunicatul Comisiei, intitulat „Viitorul demografic al Europei“: „astăzi există patru persoane active pentru fiecare persoană de peste 65 de ani, dar până în 2050, proporţia va scădea la două persoane active la un pensionar“.

Se întrevăd mari probleme economice

Comisia pentru Industrie a Parlamentului European a aprobat raportul privind îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru persoanele în vârstă cu ajutorul noilor tehnologii de informaţie şi comunicare, care va fi prezentat în şedinţa plenară din 19 decembrie a acestui an.

Pe lângă faptul că provoacă preocupări cu privire la pensii, îmbătrânirea populaţiei va exercita o presiune din ce în ce mai mare asupra sistemelor de sănătate din Europa. Mai mult, se prevede că PIB-ul UE ar putea scădea cu până la 1,2% între 2031 şi 2050, tocmai în perioada în care va fi nevoie de o economie puternică pentru a se face faţă acestui efort suplimentar.

Mai mulţi imigranţi, una dintre soluţiile de luat în seamă

Un raport al Comisiei pentru libertăţi civile din luna septembrie, intitulat „Plan de politici privind migraţia legală“, întrevede un aranjament prin care imigranţilor calificaţi li se permite să muncească şi să locuiască în UE. Comisia Europeană a menţionat deja posibilitatea instituirii unui Blue Card după modelul Green Card-ului american.

Printre sugestiile propuse pentru îmbunătăţirea situaţiei, amintim imigraţia, însă pe marginea acestei eventuale soluţii există numeroase dispute, scepticii susţinând că şi imigranţii îmbătrânesc, ajungând la rândul lor să folosească serviciile sistemelor de asigurări sociale.

S-a luat în discuţie şi decalarea în avans a limitei de pensionare, însă majoritatea celor implicaţi nu doresc acest lucru şi pentru că nu vor mai avea suficient timp liber la dispoziţie pentru „a se îngriji de sănătate“, de a-şi petrece timpul liber fără restricţii.

O altă soluţie demnă de luat în seamă este reprezentată de încurajarea familiilor să aibă mai mulţi copii, prin acordarea unor stimulente fiscale. „O viaţă mai îndelungată indică o societate sănătoasă şi prosperă, însă aceasta devine problematică atunci când se combină cu o rată scăzută a natalităţii“, se arată în studiul european.

Deputaţii europeni studiază în mod serios problema, iar Comisia pentru ocuparea forţei de muncă lucrează în prezent la un raport privind demografia.

Se doreşte promovarea femeilor

În proiectul de raport privind viitorul demografic al Europei iniţiat de Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale din cadrul Parlamentului European, autorităţile europene dau publicităţii numeroase soluţii care au fost luate în discuţie pentru rezolvarea acestei probleme. Pentru început, se doreşte încurajarea investiţiilor în educaţie şi formare, pentru a „îmbunătăţi nivelul formării de bază a tinerilor, garanţie a capacităţii lor de adaptare în viitor“, precum şi crearea de măsuri de sprijin pentru integrarea profesională a tinerilor la început de carieră şi de asistenţă în ceea ce priveşte parcursul profesional pe toată durata vieţii active.

De asemenea, autorităţile europene propun diminuarea cât mai rapidă a cazurilor de pensionare anticipată, fenomen des întâlnit şi în România, mai ales în cadrul fabricilor aflate în prag de privatizare sau de faliment. Se aminteşte de o reconversie profesională a persoanelor cu vârste de 45-50 de ani, şi chiar peste acest prag, dar mai ales de o gestionare cât mai corectă a angajaţilor incluşi în această categorie de vârstă care, de cele mai multe ori, sunt discriminaţi în ocuparea unui loc de muncă.

Autorităţile europene invită statele membre să ia măsuri care să încurajeze angajarea şi promovarea profesională a femeilor. Reaminteşte, de asemenea, principiul intangibil al modelului social european de egalitate de remunerare pentru aceeaşi activitate şi acelaşi loc de muncă. Şi nu în ultimul rând se doreşte ca statele membre să lucreze împreună pentru a pune la punct o reformă fiscală care să asigure durabilitatea sistemelor de pensii şi de protecţie socială.

Fonduri pentru îngrijirea persoanelor în vârstă

Comisia amintită observă în studiu că îmbătrânirea societăţii europene ascunde importante inegalităţi regionale, accentuate şi de libera circulaţie internă. Se subliniază riscul sporit în ceea ce priveşte un dezechilibru între regiunile care produc bogăţii şi cele care sunt mai mult consumatoare de servicii sociale.

Deputaţii europeni au propus ca fondurile structurale să fie atribuite şi pentru investiţii în centre de primire şi îngrijire a persoanelor de vârsta a treia.

De asemenea, se subliniază faptul că dezechilibrele demografice la nivel mondial riscă să accentueze inegalităţile de dezvoltare şi presiunile migratoare, o soluţie în acest sens fiind considerată introducerea acestor elemente în politicile de imigrare a statelor membre.