Analiză
În România se nasc prea puţini copii

În România se nasc prea puţini copii

Diac. George Aniculoaie, 24 August 2014

După anul 1989, populaţia României s-a redus cu peste 3,1 milioane de locuitori, o cauză fiind şi emigraţia, în condiţiile în care în 2007, considerat vârful plecărilor în străinătate, aceasta a fost de 458.000 de persoane. Natalitatea scăzută, o altă cauză, a fost în anul 2012 la jumătatea celei din anul 1989. Iar mortalitatea, cu toate că a crescut speranţa de viaţă, este peste nivelul natalităţii.

La 1 ianuarie 2013, populaţia rezidentă a României era de 20,01 milioane de locuitori, aproximativ egală cu cea din 1969, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), prin populaţie rezidentă înţelegându-se toţi cei care locuiesc pe teritoriul ţării de cel puţin 12 luni. Pe parcursul perioadei 1989-2012 populaţia stabilă a României s-a redus cu peste 3,1 milioane de locuitori, iar mai mult de 77% din sporul negativ al populaţiei rezidente din această perioadă a fost determinat de emigraţie. La 1 ianuarie 2013, numărul femeilor îl depăşea pe cel al bărbaţilor pentru fiecare vârstă mai mare de 50 de ani în condiţiile în care, la naştere, băieţii sunt mai numeroşi decât fetele. Fenomenul se explică prin rata mortalităţii, care este mai accentuată la bărbaţi decât la femei.

Scăderea populaţiei rezidente a României din perioada 1990-2012, potrivit INS, are la bază trei cauze. Migraţia internaţională, care a condus la o reducere medie anuală a populaţiei României cu aproape 104,2 mii persoane. Planningul familial, prin diversele lui forme, care a determinat reducerea constantă a numărului anual de naşteri pe parcursul perioadei de tranziţie (numărul de naşteri din anul 2012 a fost cu 51% mai mic decât cel din anul 1989). Şi a treia cauză, mortalitatea ridicată în întreaga perioadă de după 1990.

Se depreciază raportul de vârste

În anul 2002, numărul de emigranţi la 1.000 locuitori din populaţia rezidentă a României a fost de 48,6, iar în 2012 acest indicator a crescut la 116,5. Vladimir Alexandrescu, consilier în cadrul INS, referindu-se la vârsta emigranţilor români, susţine că cea mai mare pondere este între grupele de vârste 20 şi 35 de ani. „România a pierdut exact din populaţia activă, cea care trebuie să muncească şi prin activitatea ei să susţină activitatea economică a ţării şi, evident, aspectul financiar ce derivă de aici.“ Astfel, problema constă în faptul că se depreciază raportul de vârste. În ultimii 11 ani s-a înregistrat o creştere a vârstei medii a populaţiei rezidente a ţării de la 37,8 ani în 2002 la 40,9 în anul 2013. „Prin plecarea populaţiei tinere, în mare parte, se ajunge la o populaţie din ce în ce mai îmbătrânită, care se traduce prin cheltuieli mai mari cu asigurarea în problemele medicale, cu pensiile, deci partea de asigurare socială, probleme pentru care statul trebuie să găsească resurse în activităţi care nu mai ţin neapărat de activitatea economică propriu-zisă.“

Cu toate acestea, anul 2012 a marcat o echilibrare a numărului de imigranţi şi emigranţi din România, diferenţa dintre numărul acestora fiind de numai 3.000, în condiţiile în care în 2007, considerat vârful plecărilor în străinătate, aceasta a fost de 458.000 de persoane. „Au cote asemănătoare emigraţia şi imigraţia, însă, din punct de vedere al calităţii, de la noi au plecat oameni cu o anumită pregătire, în vreme ce imigranţii care ne-au venit, în mare parte din zona Orientului Mijlociu, a Orientului Îndepărtat şi din Republica Moldova, sunt din punctul de vedere al pregătirii profesionale la un standard mult mai coborât“, mai spune consilierul INS.

Scade numărul copiilor născuţi anual

Vladimir Alexandrescu susţine că în anul 2013 s-a micşorat şi mai mult numărul emigranţilor, ajungându-se astfel la o oarecare stabilitate. „Dar deficitul de populaţie, care după unele estimări o să ne aducă la vreo 16 milioane de rezidenţi în 2050, se datorează în principal nu migraţiei, ci scăderii naturale, sporului natural negativ. Raportul mortalitate-natalitate este în defavoarea natalităţii şi în fiecare an România pierde câteva zeci de mii de persoane în acest dezechilibru. „În anul 2013, numărul născuţilor vii a fost de 198.200, mai mic faţă de 2012 cu 29.000. Scăderea s-a produs cu precădere în mediul rural, unde s-au născut cu 17% mai puţini copii decât în urban. Din numărul total al născuţilor vii înregistraţi în anul 2013 cu domiciliul în România, 176.013 copii s-au născut în România, iar 22.203 s-au născut în străinătate. Şi vârsta medie a mamei la naşterea primului copil este din ce în mai înaintată, a ajuns în jur de 30 de ani.

„Printre cauzele scăderii natalităţii sunt şi cele economice, dar cred că ţine şi de mentalitate. Femeia modernă doreşte să devină mamă abia după ce şi-a făcut o carieră sigură, după ce şi-a constituit un cămin sigur, după ce şi-a realizat anumite aspiraţii vocaţionale. Femeia de odinioară era menită să fie mamă prin natura ei şi atunci făcea 5, 6, 7 sau mai mulţi copii. Acum familiile cu mai mult de 2 copii sunt o raritate şi numărul mediu de copii care se nasc pe familie este 1,08, deci sub media de înlocuire necesară, care trebuie să fie peste 2“, explică Vladimir Alexandrescu.

Trebuie redată românului încrederea că se poate realiza în România

Sigur, nivelul de trai este mai bun, se mănâncă mai bine, se călătoreşte mai mult, sunt mult mai multe posibilităţi de completare a vieţii, însă apare un deficit în plan moral. „Ideea de a face copii pentru familia ta şi pentru naţia ta, în ultimă instanţă, a început să devină, cum în Occident a devenit de multă vreme, o chestiune care trece totalmente în planul secundar. Pentru românca tradiţională, pentru românul tradiţional acestea erau esenţiale. Cu cât o gospodărie avea mai mulţi copii era mai înfloritoare, mai bogată. Când se reunea întreaga familie era efectiv o bucurie pentru toţi. Pentru familia românească de odinioară era sentimentul care îi dădea puterea de a dăinui şi siguranţa că este o comunitate într-adevăr bine închegată şi pe baza într-ajutorării dintre membrii ei putea să progreseze. Însă familia modernă este o familie mult mai aproape de modelul occidental, unde contează în primul rând profesia, cariera. Acest model familial şi model al perpetuării s-a deformat şi din cauza asta se nasc copii puţini. Născându-se copii puţini, chiar dacă mortalitatea a scăzut şi ea de-a lungul anilor, n-a scăzut suficient de mult ca să acopere acest deficit care apare la naştere“.

Vladimir Alexandrescu susţine că nu este atât de importantă motivarea economică a familiilor de a naşte copii pe cât este de importantă schimbarea mentalităţii. „Trebuie redat femeii românce şi românului în general încrederea în posibilităţile de a se realiza ca om aici, în România.“

„În România situaţia economică se va îmbunătăţi“

În baza datelor strânse în anii de cercetare de la INS, Vladimir Alexandrescu a făcut şi câteva previziuni pentru viitorul României. „Acum, vedem că diferenţa între emigranţi şi imigranţi este minimă, fiind foarte posibil ca în câţiva ani balanţa să devină chiar favorabilă sub aspectul venirilor, pentru că în România situaţia economică inevitabil se va îmbunătăţi. Sunt momente mai dificile în economia lumii, dar categoric că ele trec. România este o ţară care are multe resurse, aşa încât cu siguranţă va deveni o ţară atractivă. A început deja să fie o ţară atractivă pentru investitorii europeni. Pe lângă fluxul emigraţie la nivelul străinilor, va fi şi un flux de întoarcere al românilor care sunt prin lume. Şi dovada este în zonele de unde au plecat români în afară, unde vedem foarte multe locuinţe noi. Ei n-au plecat cu gândul de a rămâne acolo, ci de a se întoarce. Pe măsură ce situaţia se va echilibra în toată Europa, cei care sunt în afară vor începe să vină tot mai mult în ţară pentru că oricum la tine în ţară este mult mai bine, te simţi mai confortabil sufleteşte“, conchide Vladimir Alexandrescu.

 

 


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!