Sinaxar
Înainte-prăznuirea Intrării în biserică a Maicii Domnului; †) Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul; Sfântul Mucenic Dasie; Sfântul Ierarh Proclu, Arhiepiscopul Constantinopolului

Înainte-prăznuirea Intrării în biserică a Maicii Domnului; †) Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul; Sfântul Mucenic Dasie; Sfântul Ierarh Proclu, Arhiepiscopul Constantinopolului

Arhid. Ştefan Sfarghie, 20 Noiembrie 2017

Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul s-a născut şi a crescut în sud-estul Asiei Mici, în Irinopole, una dintre cele 10 cetăţi din Decapole, din părinţi dreptcredincioşi, Serghie şi Maria, pe vremea luptătorilor împotriva sfintelor icoane, sub domnia lui Leon Armeanul (813-820). A fost dat să înveţe carte din fragedă vârstă şi, având aplecare spre cele dumne­zeieşti, Grigorie citea pe la biserici. Ajungând la vârsta tinereţii, părinţii săi doreau să îl însoare, dar el s-a despărţit de cele lumeşti, mergând la o mănăstire, unde se afla egumen Sfântul Simeon Mărturisitorul, unchiul său după mamă, care i-a fost un adevărat părinte duhovnicesc. În acea mănăstire a vieţuit fericitul Grigorie 14 ani, iar după ce s-a pregătit cu sârguinţă a început a umbla din loc în loc, prin mijlocul credin­cio­şilor, prin sate şi oraşe, îmbărbă­tându-i spre mărturisirea dreptei credinţe în lupta pentru sfintele icoane. Lungă şi plină de primejdii a fost călătoria aceasta a Sfântului Grigorie, în care s-a arătat şi mare făcător de minuni. A trecut prin Efes, Enos, Hrisopole, Corint, ajungând până la Roma, unde a zăbovit mai multă vreme. Apoi a mers în Siracuza Siciliei şi a ajuns şi la Biserica Sfântului Mina din Tesalonic, unde a primit darul preoţiei. Mergând către Bizanţ, a ajuns în cele din urmă la mun­te­le Olimp. Acolo, îmbolnăvindu-se, a înţeles că i s-a apropiat sfârşitul şi plecând la Constan­ti­nopol, unde se afla unchiul său Simeon închis în temniţă, după ce s-a reîntâlnit cu el, s-a săvârşit cu pace. Trupul Sfântului Grigorie nu a putrezit, ci s-a dovedit purtător de mari daruri şi s-a păstrat în cinste, multă vreme, în mănăstirea unde se mutase în pace la Domnul. În anul 1497, Banul Barbu Craio­vescu, rezidind din temelie Mănăstirea Bistriţa din judeţul Vâlcea, a adus cu multă chel­tuială moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul şi le-a aşezat la această mănăstire, unde se află şi astăzi, fiind făcătoare de minuni, atât pentru bolile trupeşti, cât şi pentru cele sufleteşti. Racla de argintîn care se păstrează sfintele sale moaşte a fost dăruită în 1656 de Constantin Voievod.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!