Diaspora
Înapoi printre românii din Japonia

Înapoi printre românii din Japonia

Ioan Buşagă, 21 Octombrie 2012

Accidentul nuclear de la Fukushima-Daiichi din 11 martie 2011, provocat de cutremurul din nord-estul Japoniei, urmat de tsunamiul de mari proporţii, a determinat evacuarea spre vestul ţării a aproape un milion de locuitori, dar şi a altor sute de mii în afara ţării. În acest context s-a decis imediat şi suspendarea temporară a misiunii parohiei ortodoxe române din Nagoya-Osaka, misiune care a fost reluată de curând.

Parohia ortodoxă română din Nagoya-Osaka, Japonia, este una tânără, ea având doar patru ani. A fost înfiinţată la cererea românilor stabiliţi în Ţara Soarelui Răsare, care, cuprinşi de dorul de acasă, de ceea ce înseamnă credinţă ortodoxă, cultură şi identitate românească, au dorit să aducă lângă ei cumva un colţ de Românie. Aflaţi la început de drum, entuziasmul a fost mare, dar se simte încă nevoia unei mai bune organizări a parohiei şi a unei maturizări în ceea ce priveşte mărturisirea credinţei ortodoxe. Încercările nu au întârziat să apară, astfel, atât distrugerea reactoarelor nucleare de la Fukushima, în martie 2011, cât şi pericolul iminent al scurgerii de radiaţii nucleare, care au depăşit nivelul admis de peste 500 de ori, au întrerupt timp de un an şi jumătate misiunea preotului parohiei ortodoxe române din vestul Japoniei. Până la acel moment, Parohia ortodoxă română "Învierea Domnului" şi-a desfăşurat activitatea publică, în special în cadrul Centrului Internaţional Nagoya, până acum neputând fi construite lăcaşuri de cult. "Ortodoxia este cumva o noutate în societatea japoneză, deoarece nu are o existenţă mai mare de 150 de ani, credinţa ortodoxă fiind propovăduită în Japonia de către preotul misionar rus, devenit apoi arhiereu, Nicolae Kassatkin, Luminătorul Japoniei, anul acesta împlinindu-se 100 de ani de la trecerea sa la cele veşnice. În prezent, Ortodoxia nu este afişată triumfal, deoarece creştinismul este puţin peste 1% în societatea niponă, iar creştinii ortodocşi sunt în jur de 10.000 în toată ţara, dintre care aproape trei mii ar fi români. Situaţia este cumva atât smerită, cât şi demnă. Trebuie să cauţi pe fiecare suflet în parte pe o întindere foarte mare, arhipelagul nipon având aproximativ 3.000 de km de la est la vest, iar zona misionară este de cel puţin 1.500 de km, deoarece aici mai păstoreşte şi compatriotul nostru, părintele Alexandru Nicodim, reprezentantul Patriarhiei Române la Tokyo. Ca orice parohie, ne confruntăm cu aspectele naturale de misiune, de pastoraţie, parohia noastră fiind relativ cosmopolită datorită căsătoriilor mixte. Activităţile noastre au întotdeauna în centrul lor oficierea Sfintelor Taine, Sfânta Liturghie fiind vitală pentru orice comunitate. De asemenea, Sfintele Taine ale Botezului şi Cununiei le oficiem destul de des pentru că parohia este la prima generaţie în Japonia, majoritatea românilor fiind sosiţi în această ţară după 1990", a precizat pr. dr. Cristian Gheorghiu, parohul Bisericii "Învierea Domnului" din Nagoya-Osaka. Pe lângă misiunea de propovăduire a Evangheliei Mântuitorului Iisus Hristos, această parohie promovează şi valorile europene, inclusiv pe cele româneşti, pentru a arăta identitatea noastră, pentru a explica felul nostru de a trăi, dar nu într-un mod triumfalist, ci unul natural. "Ortodoxia este foarte apropiată de firea omului, iar acest lucru îl reliefa şi părintele Rafail Noica atunci când spunea: "Omului din fire a fi creştin ortodox îi este uşor". Noi nu suntem asupriţi în nici un fel, noi suntem oameni liberi şi ne-am găsit libertatea şi destinul împlinit în credinţa ortodoxă şi fericiţi sunt cei ce învaţă şi păzesc cuvântul lui Dumnezeu. În Ţara Soarelui Răsare este cumva diferit pentru că nu avem privilegiul majorităţii, suntem întru totul minoritari, dar cine va fi împotriva mea, când Domnul este cu mine? Piedicile sunt aşa cum le are orice creştin ortodox care se confruntă cu efectul secularizării în toată lumea, cu lipsa educaţiei sacrului, inclusiv la noi, la români, unde suntem într-o ţară majoritară ortodoxă. În Japonia nu mi se pare mai greu decât în alte părţi, dar, în particular, aspectele materialismului şi ale superdezvoltării infrastructurii fac cumva să minimalizeze legătura cu sacrul din cauza faptului că locuitorii indigeni, prin principiile morale şi etica muncii, ar putea obiecta că nu au nevoie sau nu au de ce să ceară ceva nimănui, deci s-ar afla într-o oarecare autosuficienţă. Din punctul meu de vedere, lucrul acesta îl consider, fără să exagerez, fals fiindcă se poate ca prin cele văzute viaţa lor să devină mai comodă, găsindu-se soluţii pentru multe probleme trupeşti, dar cele sufleteşti rămân în continuare neîmplinite, iar omul rămâne fără credinţa cea adevărată. În concluzie, problema aceasta poate fi asemănată cu dezbaterile de azi cu privire la radiaţiile nucleare ce continuă să fie emise şi în aceste momente. Ne întrebăm retoric, pentru faptul că radiaţiile nu se văd, aceasta înseamnă că ele nu sunt? Aşa cum spune Simbolul de credinţă, Dumnezeu este al celor văzute şi nevăzute, iar dacă Hristos nu este prezent în viaţa omului, nu ştiu cât ar putea acesta să fie de împlinit. Cu adevărat, doar când harul lui Dumnezeu se descoperă celor ce-L caută sincer, atunci devine posibil şi înţelesul tainic al celor nevăzute".

Revenirea pe pământ nipon

La începutul lunii octombrie, părintele Cristian Gheorghiu a revenit în arhipelagul nipon, iar de atunci încearcă prin toate mijloacele de comunicare să readune credincioşii Parohiei "Învierea Domnului" din Nagoya-Osaka, pentru a continua misiunea pe care a început-o în urmă cu patru ani. "După bucuria reîntâlnirii cu credincioşii şi cu preotul celeilalte parohii ortodoxe româneşti, vom vedea împreună care sunt metodele necesare şi eficiente pentru pastoraţie, pentru ajutorul comunităţii noastre, ca astfel să fim de folos Ortodoxiei, să menţinem legătura cu ţara natală, cu lumea ortodoxă, în general, spre a nu fi duhovniceşte spulberaţi", a mai spus parohul bisericii ortodoxe româneşti din Nagoya-Osaka. Pr. dr. Cristian Gheorghiu este bucureştean la origine. După absolvirea Institutului Teologic din Bucureşti, a făcut studii postgraduate în ştiinţe ecumenice, masteratul în studii etnice şi rasiale, iar apoi doctoratul în sociologie, globalizare, ecumenism şi biserici creştine, toate studiile fiind realizate la Trinity College Dublin din cadrul Universităţii din Dublin, Irlanda. Preoteasa este de origine japoneză, au împreună doi copii, care, alături de mama lor, sunt botezaţi creştin-ortodox. Părintele Cristian Gheorghiu poate fi contactat la email-ul: gheorgc@gmail.com.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!