Începând cu 2014, România ar putea face plăţi unice pe fermă

23 Noiembrie 2007

▲ România ar putea renunţa la plata la hectar începând cu anul 2008 şi să adopte sistemul de plăţi unice pe fermă ▲ Prin introducerea acestui sistem de plăţi se urmăreşte reducerea discrepanţelor dintre sumele pe care le primesc marile firme, respectiv de milioane de euro, şi sumele pe care le primesc micile ferme, sub 5 mii de euro ▲ Suprafaţa minimă de teren pentru care s-ar da subvenţie ar scădea, în acelaşi timp, urmând să se reducă şi valoarea subvenţiilor foarte mari ▲

România poate trece de la plata pe hectar la schema de plată simplificată propusă de Comisia Europeană (CE), respectiv la plata unică pe fermă, începând din anul 2014, a declarat, ieri, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii organizaţiilor profesionale din sectorul agricol şi agroalimentar, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Dacian Cioloş. „Vom păstra plata pe hectar până în 2011 şi vom propune o eventuală continuare a acestui sistem până în 2013. Trecerea la noua schemă de plată va viza plăţile realizate pe bază istorică, adică plăţile pe fermă într-o perioadă de referinţă şi plata prin modelul regional, adică plăţile pe baza referinţei regionale. De asemenea, poate exista un sistem mixt“, a menţionat Cioloş. CE a lansat un document cu privire la controlul de sănătate al Politicii Agricole Comune, care este dezbătut la nivelul fiecărui membru al Uniunii Europene. Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a arătat că schema de plată unică poate fi aplicată cu posibilitatea menţinerii unor ajutoare parţial cuplate, în vederea menţinerii, pentru zonele cu potenţial scăzut de producţie şi a asigurrării unei productivităţi convenabile.

Scopul plăţilor este reducerea discrepanţelor dintre plăţi

„Vor fi introduse limite maxime şi minime pentru plăţile directe la nivelul fermei, în scopul reducerii discrepanţelor dintre fermele mari, care primesc milioane de euro, şi cele peste 90% de ferme mici care primesc sub 5.000 de euro“, a apreciat Cioloş. Cât priveşte măsurile de bună practică de mediu, propunerea MADR vizează acordarea unor subvenţii în funcţie de respectarea condiţiilor de către fiecare fermă în parte. „Intenţionăm să respectăm condiţiile de mediu pe care le respectă toate statele membre în condiţiile în care şi subvenţiile acordate fermierilor români sunt egale cu cele primite în statele membre“, a precizat ministrul Cioloş. Planul de revizuire a politicii agricole comune (PAC) prezentat marţi în Parlamentul European este prima tentativă de reformă a PAC după 2003, iar propunerile avansate vor face obiectul unor intense dezbateri între statele membre, cu atât mai mult cu cât unele dintre propuneri sunt de la bun început destul de controversate. Ideile Comisiei de revizuire a PAC sunt grupate în trei categorii distincte: simplificarea şi eficientizarea schemei de plăţi unice (SPS); ajustarea instrumentelor de sprijinire a pieţei la realităţile unei Uniuni cu 27 de membri; gestionarea noilor provocări.

Subvenţiile mari vor fi diminuate cel mai mult

În prima categorie, cea mai importantă propunere o reprezintă reducerea subvenţiilor pentru marile exploataţii agricole. Astfel, fermierii care primesc între 100.000 şi 200.000 de euro vor primi cu 10% mai puţin, cei care primesc între 200.000 şi 300.000 vor primi cu 25% mai puţin, iar sumele peste 300.000 plătite fermierilor vor fi reduse cu 45%. Dat fiind faptul că în România nu există mari ferme agricole care să primească subvenţii foarte mari de la UE, această propunere nu ar afecta ţara prea mult dacă ar fi acceptată de celelalte state membre.

Suprafaţa minimă de teren subvenţionat ar fi 0,3 hectare

O altă propunere vizează majorarea suprafeţei minime pentru care se pot cere subvenţii UE. În prezent, limita minimă este de 0,3 hectare. Comisia nu a făcut o propunere concretă până la ce nivel să fie majorată. La cea de-a doua categorie, propunerea care va necesita cele mai multe dezbateri va fi, cu siguranţă, cea referitoare la majorarea cotelor pentru lapte. Odată cu extinderea UE şi creşterea consumului, şi cererea internă de lapte a crescut, prin urmare aceste cote care au fost fixate în anii â80 nu mai acoperă necesarul, iar unele state sunt în situaţia de a plăti anual penalităţi mari pentru depăşirea cotelor de lapte, deşi cererea internă rămâne nesatisfăcută. Cum aceste cote vor fi complet eliminate din 2015, Comisia propune acum majorarea lor cu 2% pe an, pentru a face mai uşoară trecerea. Deşi această majorare convine multor ţări - printre care şi României - există încă opoziţie din partea unor state mici, pentru care liberalizarea producţiei de lapte ar avea efecte dăunătoare.

Fond special pentru agricultură

Cea de-a treia categorie de măsuri se referă la modul în care agricultura poate să răspundă adecvat unor situaţii generate de schimbările climaterice (secetă, inundaţii) sau de nevoia utilizării pe scară largă a biocombustibililor. Una dintre propunerile care ar putea stârni controverse vizează creşterea „modulării“, adică reducerea plăţilor directe către toate fermele care primesc mai mult de 5.000 de euro pe an, banii reţinuţi urmând a fi vărsaţi într-un fond pentru dezvoltare rurală. În timp ce unele state membre ar dori ca toţi banii pentru agricultură să fie utilizaţi pentru dezvoltare rurală, altele, printre care şi România, ar prefera să se menţină actualul sistem al subvenţiilor. Noile propuneri de reformă ale Comisiei vor fi dezbătute în următoarele şase luni în Consiliu, urmând ca, în baza rezultatelor discuţiilor şi negocierilor cu statele membre, executivul comunitar să vină cu propuneri legislative concrete în luna mai a anului viitor. Obiectivul acestui proces este ca până la finele anului viitor să fie luate o serie de decizii în privinţa politicii agricole comune, într-un moment în care la cârma Uniunii se va afla Franţa, principala beneficiară a PAC şi cea mai mare putere agricolă a Europei, care, cu siguranţă, nu îşi va da acordul pentru nimic care ar putea să aducă atingere intereselor sale.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!