Repere şi idei
Însemnări dintr-o vizită la instituţiile Uniunii Europene de la Bruxelles

Însemnări dintr-o vizită la instituţiile Uniunii Europene de la Bruxelles

Nicolae Dascălu, 21 Septembrie 2009

Sunt mai bine de doi ani de când Uniunea Europeană (UE) nu mai reprezintă pentru români doar o proiecţie de viitor a democraţiei şi bunăstării. După ce, la 1 ianuarie 2007, ţara noastră a devenit membră a grupului celor 27 state care alcătuiesc în prezent Uniunea, putem cunoaşte din interior atât drepturile, cât şi îndatoririle ce ne revin în calitate de cetăţeni europeni şi, totodată, în contextul democraţiei participative, să contribuim cu mijloacele noastre specifice la funcţionarea acestui organism internaţional. Alături de instituţiile politice, economice şi administrative din ţară, denumiri precum Parlamentul European, Consiliul European sau Comisia Europeană tind să devină realităţi ale vieţii noastre cotidiene şi să le simţim influenţa nu doar în abundenţa produselor de pe piaţă, dar şi în cultură, educaţie sau mass-media.

Cetăţenia europeană presupune, aşadar, o familiarizare treptată cu modul de funcţionare a principalelor instituţii europene, la diferite nivele, cu raportul dintre UE şi statele naţionale suverane, precum şi cu direcţiile şi perspectivele de dezvoltare prevăzute pentru următorii ani. În acest sens, există, desigur, numeroase posibilităţi de informare (centre specializate în cadrul unor instituţii publice, biblioteci, şcoli, mass-media, websituri ale UE), însă o vizită la Bruxelles, Strasbourg sau Luxemburg şi întâlniri directe cu demnitari şi reprezentanţi ai diferitelor instituţii europene constituie un prilej important de a înţelege la faţa locului ce înseamnă UE în viaţa noastră de cetăţeni români europeni nu numai din punct de vedere social-economic, dar şi dintr-o perspectivă a dialogului intercultural şi interreligios.

Cu sprijinul Direcţiei „Educaţie şi Cultură“ din cadrul Comisiei Europene şi cu implicarea directă a Reprezentanţei Comisiei Europene în România (prin doamna Doina Şerban), în perioada 15-18 septembrie 2009 s-a organizat vizitarea instituţiilor europene de la Bruxelles de către un grup de 24 persoane reprezentând cultele religioase din România. Alături de creştini de diferite confesiuni (ortodocşi, romano-catolici, protestanţi), din grup au făcut parte şi reprezentanţi ai comunităţilor evreieşti şi musulmane din ţara noastră. Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, delegaţia Bisericii Ortodoxe Române, formată din 9 persoane, a fost condusă de Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-Vicar Patriarhal.

Pe lângă cunoaşterea propriu-zisă a mecanismelor de funcţionare a instituţiilor UE, programul a cuprins expuneri ale unor teme prioritare de pe agenda europeană, precum şi posibilitatea intrării în dialog pentru clarificarea unor chestiuni privind locul valorilor religioase în societatea actuală.

Domenii de interes pentru cultele religioase din ţara noastră

După prezentarea instituţiilor UE (Adriana-Nicoleta Mungiu-Pătraşcu, coordonator comunicare şi informare, Direcţia Afaceri Administrative), participanţii au fost introduşi în tematici care constituie domenii de interes şi pentru cultele religioase din ţara noastră: „Fonduri pentru măsurile de mediu şi aspecte ale politicii de mediu“ (Cristina Brăilescu, expert politici, Direcţia Generală Mediu), „Dezvoltarea Rurală în România“ (Mihai Dumitru, coordonator programe, Direcţia Generală Agricultură şi Dezvoltare Rurală), „România şi fondurile structurale“ (Septimia Dobrescu, coordonator programe, Direcţia Generală Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Egalitate de Şanse), „politica agricolă comună“ (John Mc Clintock, coordonator informare şi comunicare, Direcţia Generală Agricultură şi Dezvoltare Rurală), „Dialogul între religii, Biserici şi comunităţi de convingeri“ (Jorge Cesar das Neves, consilier, Biroul Consilierilor de Politică Europeană), „Mecanismul de cooperare şi verificare pentru România“ (Norbert Sägstetter, şef unitate - coordonator de politici pentru Mecanismul de cooperare şi verificare pentru Bulgaria şi România), „Priorităţi de comunicare“ (Francis Whyte, coordonator comunicare, Direcţia Generală Comunicare). De asemenea, în cadrul programului a avut loc o întâlnire a grupului de reprezentanţi ai cultelor religioase din România cu comisarul pentru Educaţie şi Cultură din cadrul Comisiei Europene, Jan Figel.

Atât conţinutul bogat al expunerilor, cât şi suportul tehnic auxiliar oferit de gazde au constituit pentru cei 24 de participanţi un context de aprofundare a priorităţilor Uniunii Europene în raport cu propriile agende. De aceea, în cadrul dialogului ce s-a stabilit au fost abordate probleme care privesc viaţa religioasă din ţara noastră din perspectiva dinamică a raporturilor dintre identitate şi diversitate, tradiţie şi modernitate, spiritualitate şi solidaritate. Teme precum: protecţia patrimoniului cultural-religios, activităţile social-filantropice ale cultelor, educaţia tinerelor generaţii prin cultivarea valorilor spirituale care stau la baza societăţii europene de astăzi au revenit periodic în dezbateri şi au fost abordate într-o atmosferă de respect şi responsabilitate comun asumată de către cei prezenţi.

Cum este angrenată ţara noastră în construcţia Europei de mâine

Vizita la Reprezentanţa Bisericii Ortodoxe Române pe lângă instituţiile europene (director pr. dr. Sorin Şelaru) şi la parohia ortodoxă română „Sf. Nicolae“ (paroh: pr. dr. Patriciu Vlaicu), precum şi la Reprezentanţa permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană (ambasador Mihnea Motoc) au fost prilejuri deosebite de a cunoaşte la Bruxelles modul în care ţara noastră este angrenată, atât în plan politico-economic, cât şi într-o perspectivă cultural-spirituală, în construcţia Europei de mâine.

Chiar în perioada vizitei delegaţiei noastre la Bruxelles, dl José Manuel Barroso obţinea un nou mandat de cinci ani pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene. Ne-am amintit de cuvintele sale din septembrie 2007, la a treia Adunare Ecumenică Europeană de la Sibiu, prin care arăta că Bisericile şi comunităţile confesionale pot contribui la o mai bună înţelegere între popoare, prin promovarea respectului reciproc în contextului dialogului şi schimbului de valori. Nutrim speranţa că în această construcţie dinamică a unităţii europene, dimensiunea religioasă va fi considerată drept parte organică, stabilă şi creatoare de pace, solidaritate şi înţelepciune în viaţa generaţiilor viitoare.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!