Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Învăţământ primar subfinanţat, cel universitar, suprafinanţat

Învăţământ primar subfinanţat, cel universitar, suprafinanţat

Un articol de: Cristina Zamfirescu - 10 Octombrie 2018

România este „atipică” în Uniunea Europeană din cauza alocării „disproporţionat de mari” a resurselor bugetare către mediul universitar şi, în acelaşi timp, a alocării „disproporţionat de mici” a resurselor bugetare către învăţământul primar, arată Monitorul Social, un proiect al Friedrich Ebert Stiftung România, care a lansat un nou infografic despre educaţie.

Potrivit sursei citate, unul dintre efectele măsurabile ale acestei stări de fapt este o situaţie „nemulţumitoare” în ceea ce priveşte rezultatele elevilor români la testele PISA, în cazul matematicii înregistrându-se în ultimii ani o stagnare, iar în ceea ce priveşte citirea şi gândirea ştiinţifică, o scădere. Conform aceleiaşi surse, sistemul primar este subfinanţat, beneficiind de o pondere de două ori mai mică decât în ţări cu sisteme de educaţie performante, precum Danemarca sau ţări din Europa estică, precum Letonia.

„Există două explicaţii posibile (care nu se exclud reciproc): fie resursele alocate învăţământului primar nu conduc spre dobândirea aptitudinilor educaţionale la un nivel acceptabil, fie resursele alocate sistemului gimnazial sunt distribuite în mod ineficient”, arată aceeaşi sursă.

Infograficul indică faptul că pentru învăţământul primar se alocă 20,3% din cota educaţiei, faţă de 44,9% în Danemarca, pentru învăţământul secundar (clasele V - XII) - 39,8%, pentru terţiar (facultăţi) - 26,8%.

Testarea internaţională PISA se desfăşoară o dată la trei ani şi arată nivelul elevilor de 15-16 ani la matematică, citire şi ştiinţe. Scopul acestor teste este de a verifica modul în care copiii pot aplica informaţiile pe care le primesc la şcoală.

Ultimele teste PISA, din 2015, la care România s-a clasat pe locul 48 (din 72), au arătat că elevii români au în continuare dificultăţi în a citi şi înţelege un text, iar la matematică nu pot rezolva decât exerciţii de bază.