Învăţământ primar subfinanţat, cel universitar, suprafinanţat

Cristina Zamfirescu, 10 Octombrie 2018

România este „atipică” în Uniunea Europeană din cauza alocării „disproporţionat de mari” a resurselor bugetare către mediul universitar şi, în acelaşi timp, a alocării „disproporţionat de mici” a resurselor bugetare către învăţământul primar, arată Monitorul Social, un proiect al Friedrich Ebert Stiftung România, care a lansat un nou infografic despre educaţie.

Potrivit sursei citate, unul dintre efectele măsurabile ale acestei stări de fapt este o situaţie „nemulţumitoare” în ceea ce priveşte rezultatele elevilor români la testele PISA, în cazul matematicii înregistrându-se în ultimii ani o stagnare, iar în ceea ce priveşte citirea şi gândirea ştiinţifică, o scădere. Conform aceleiaşi surse, sistemul primar este subfinanţat, beneficiind de o pondere de două ori mai mică decât în ţări cu sisteme de educaţie performante, precum Danemarca sau ţări din Europa estică, precum Letonia.

„Există două explicaţii posibile (care nu se exclud reciproc): fie resursele alocate învăţământului primar nu conduc spre dobândirea aptitudinilor educaţionale la un nivel acceptabil, fie resursele alocate sistemului gimnazial sunt distribuite în mod ineficient”, arată aceeaşi sursă.

Infograficul indică faptul că pentru învăţământul primar se alocă 20,3% din cota educaţiei, faţă de 44,9% în Danemarca, pentru învăţământul secundar (clasele V - XII) - 39,8%, pentru terţiar (facultăţi) - 26,8%.

Testarea internaţională PISA se desfăşoară o dată la trei ani şi arată nivelul elevilor de 15-16 ani la matematică, citire şi ştiinţe. Scopul acestor teste este de a verifica modul în care copiii pot aplica informaţiile pe care le primesc la şcoală.

Ultimele teste PISA, din 2015, la care România s-a clasat pe locul 48 (din 72), au arătat că elevii români au în continuare dificultăţi în a citi şi înţelege un text, iar la matematică nu pot rezolva decât exerciţii de bază.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!