Analiză
Școala românească, în disonanță cu piața muncii

Școala românească, în disonanță cu piața muncii

Otilia Bălinișteanu, 19 Martie 2018

Un raport publicat recent de Banca Mondială pe tema impactului revoluţiei tehnologice asupra națiunilor sărace ale Europei arată că peste 30% din adolescenții români au cunoștințe pentru citit și matematică sub nivelul de bază. Un pas important pentru ca școala româ­­neas­că să furnizeze absolvenți capabili să practice meseriile viitorului este înţelegerea rolului pe care îl joacă școlile de arte și meserii.

Potrivit raportului „Creş­tere prin unitate: Modernizarea mecanismului de convergenţă al Europei”, avansul tehnologiei și aplicarea extinsă în tot mai multe domenii riscă să lase în urmă cele mai sărace naţiuni ale Europei, dar şi lucrătorii necalificaţi, adâncind şi mai mult discrepanţele economice la nivelul Uniunii Europene.

Explicația este simplă. Pe măsură ce în economiile avansate tehnologia generează beneficii pentru cei cu venituri mari și pentru companiile puternice, în statele cu economii slabe, aceasta conduce către o creștere a ratei șomajului și o sărăcire a popu­lației. De aceea, una din soluțiile de reechilibrare, sugerate în raport, ar trebui să fie eliminarea birocrației, astfel încât companiile să-și valorifice întregul potențial pentru a beneficia de tranziția spre tehnologie.

Datele prezentate de experții Băncii Mondiale arată că, în ultimii 15 ani, numărul meseriilor ce necesită muncă fizică a scăzut cu 15%, în timp ce meseriile care presupun analiză și creativitate au crescut cu același procentaj. În aceste condiții, autorii raportului recomandă guvernelor din țările afectate de acest fenomen să-și adapteze politicile de muncă și educaționale, astfel încât lucrătorii să capete competențe mai bune, adecvate noilor ocupații pe care le generează o piață a muncii aflată într-o continuă dinamică. „Accesul sporit la învăţământ şi formare, alături de îmbunătăţirea mediului de afaceri naţional, va crea mai multe locuri de muncă pentru oameni”, a declarat, în­tr-un comunicat remis presei, Kristalina Georgieva, directorul executiv al Băncii Mondiale.

„Copiii noștri nu știu să aplice ceea ce învață”

Una dintre cauzele care au condus către un clivaj socio-economic vizibil în anumite țări și regiuni ale Uniunii Europene este calitatea precară a educației. Astfel, se arată în raport, „în 50% din statele UE, peste 20% din adolescenţii cu vârste de peste 15 ani se află sub nivelul de bază al cunoştinţelor necesare pentru citit şi pentru matematică, în timp ce în Bulgaria, Malta, România şi Slovacia, proporţia depăşeşte 30%”.

De ce în România un adolescent din trei nu are noțiuni elementare de matematică și deprinderea de a citi corect? Această statistică, alăturată alteia, și mai gravă, care plasează nivelul analfabetismului funcțional undeva la 42% în rândul românilor, conturează un tablou cu adevărat îngrijorător. Cauzele par a veni dintr-o ofertă educațională cu multe carențe.

`Învățământul românesc actual, prin finalitățile proiectate, dar și prin conținuturile predate sau competențele vizate, nu este suficient de calibrat nici cu po­sibilitățile reale ale populației școlare, nici în consens cu ce­rințele unei lumi a muncii în continuă dinamică, reformare, schimbare. Dovadă, slabele rezultate ale elevilor noștri în raport cu testele internaționale (gen PISA), orientate, cum este firesc, mai degrabă pe «a face» sau «a aplica», decât pe «a ști». Copiii noștri sunt învățați «câte-n lună și în stele», dar nu sunt formați să sesizeze sau să aprecieze lucrurile «mărunte», nu știu să aplice ceea ce învață, nu sunt orientați înspre acțiuni concrete sau comportamente care pot primi relevanță socială, împlinire personală, valoare pragmatică. De asemenea, nu se stimulează sau valorizează dimensiunile creative ale perso­nalității”, explică prof. univ. dr. Constantin Cucoș, directorul Departamentului pentru pregătirea personalului didactic din cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Lucrătorii necalificați, cei mai expuși șocurilor de pe piața muncii

Experții Băncii Mondiale previzionează că în condițiile unei piețe de muncă aflate într-o continuă schimbare, lucrătorii neca­lificați vor fi cei mai vulnerabili la șocuri. La acest capitol, România are mari probleme. Într-o primă fază, acestea ar putea fi rezolvate la nivelul școlarizării. În prezent, susține profesorul Cucoș, din această perspectivă, școala românească prezintă o „deficiență sistemică, prin ponderea insuficientă pe care o ocupă profesionalizarea”, „rutele de formare pentru anumite meserii sunt diminuate, depreciate, marginalizate în profitul unei formări generaliste, fără obiect, fără finalitate - mai ales după intervalul educației obligatorii de nouă clase, așa cum este acreditată la noi”.

De aceea, pentru a furniza absolvenți capabili să practice meseriile viitorului, învăță­mân­tul românesc trebuie să înțeleagă rolul pe care îl joacă școlile de arte și meserii, „de profesionalizare concretă în orizontul unor meserii, de formare prin «punerea în situație»”. „De altfel, la nivelul mentalului colectiv se poate observa această depreciere a formării pentru o meserie, în contrasens cu formarea așa-zis înaltă, chiar superioară - măsurată, fals, prin numărul de certificate sau diplome care nu folosesc la nimic. Să nu uităm că multe secole ale omenirii s-au sprijinit pe instituția uceniciei, a formării la locul de muncă, a educării prin și pentru acțiune. Sunt sisteme educaționale moderne care redescoperă aceste formule de pregătire care pot primi, prin anumite proceduri, chiar o recunoaștere sau formalizare concretizată în diplome sau certificate”, apreciază prof. univ. dr. Constantin Cucoș.

Soluții din perspectiva cadrului legislativ

Soluțiile teoretice, propuse de specialiștii în educație, ar trebui să se regăsească însă și în demersurile pe care factorii de decizie le fac în creionarea politicilor publice. „De pildă, regândirea unor norme legislative importante (cum ar fi Legea educației națio­nale), în care să se creioneze explicit facilități - inclusiv materiale, de angajabilitate - pentru cei care doresc să îmbrățișeze o meserie, dar și direcții noi privind diversificarea și actualizarea acestor rute, stimularea legăturilor dintre agenții economici și entitățile școlare care pregătesc viitori meseriași. De asemenea, prin crearea, la nivel de comunitate, a unui etos favorabil în raport cu prestanța meseriașului, a profesionistului, a lucrului bine făcut - indiferent că acesta este întrupat de zidar, tâmplar, bucătar, mecanic auto, informatician”, subliniază prof. univ. dr. Constantin Cucoș.

Un pas timid a fost făcut deja prin adoptarea, pe 12 martie, a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 81/2016, care statuează învăță­mân­tul dual în școlile profesionale, licee tehnice și școli postliceale. Această lege are rolul de a încuraja parteneriatele între școli și companii, cu beneficii de ambele părți: școala își poate specializa elevii în spații de practică puse la dispoziție de companii, iar companiile își asigură astfel un bun bazin de recrutare a lucrătorilor de care au nevoie.


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!