Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Regionale Transilvania A apărut Îndrumătorul bisericesc, la Sibiu

A apărut Îndrumătorul bisericesc, la Sibiu

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Transilvania
Un articol de: Ștefan Mărculeţ - 17 Martie 2018

Editura „Andreiana” a Arhiepiscopiei Sibiului a publicat recent Îndrumătorul bisericesc pe anul 2018. Publicația a ajuns la anul 166 al apariției și conține numeroase informații din viața bisericească, articole tematice și îndrumări pastoral-misionare. La 100 de ani de la Marea Unire preocupările de cercetare, evenimentele comemorative și atenția preoților, profesorilor și comunităților parohiale este îndreptată spre marele eveniment de la 1918.

Îndrumătorul bisericesc pe anul 2018 este dedicat evenimentului unirii tuturor românilor într-o singură țară în 1918 și per­sonalităților care au făcut posibilă această unică realizare din istoria neamului nostru. La 100 de ani de la Marea Unire preocupările de cercetare, evenimentele comemorative și atenția preoților, profesorilor și comu­nităților parohiale este îndreptată spre marele eveniment de la 1918 și spre con­secințele acestuia în vremurile care au urmat, până în zilele noastre.

De aceea, îndrumările pastorale transmise de mai mulți ierarhi în această ediție a volumului cuprind tema unității de neam, a păcii și credinței în viața poporului român.

Cuvântul pastoral al Înalt­preasfințitului Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, se intitulează „Pacea, dar dumnezeiesc, în Liturghia ortodoxă” și evidențiază rolul unității spirituale în viața duhovnicească.

„Pacea pentru care ne rugăm în Liturghie este creatoare de comuniune. De la prima cerere din ectenie până la sfârşitul Liturghiei, orice cerere este adresată la plural, este o cerere a tuturor, împreună, pentru toţi, pentru fiecare din cei aflaţi în rugăciune, ca şi pentru alţii, care nu sunt de faţă. Rugăciunea creează armonie şi comuniune. Fiecare se simte susţinut de toţi în rugăciune şi în faţa lui Dumnezeu. Forma de plural «noi» a rugăciunii liturgice, care se adresează lui Dumnezeu ca unui Tu comun pentru toţi, nu e numai o simplă alăturare de persoane umane, ci o unire a lor în Hristos. Încă de la începutul Sfintei Liturghii suntem îndemnaţi să ne constituim toţi cei prezenţi într-un singur «eu» multiplu al Liturghiei, într-un eu comunitar, cum este şi Dumnezeu, Cel ce e un singur Dumnezeu în Treime. Dumnezeu ne vrea uniţi prin iubire într-o unitate generoasă, scăpată de orice egoism, în care iubirea de Dumnezeu a fiecăruia e întărită de cea a tuturor. El vrea să înaintăm tot timpul Liturghiei în această unitate, tot mai mult, până la o unitate culminantă între noi şi Hristos şi, în El, între unii şi alţii, prin împărtăşirea împreună de Acelaşi Hristos”, spune Părintele Mitropolit.

Înaltpreasfințitul Irineu, Arhiepiscopul de Alba Iulia, și-a intitulat cuvântul din Îndrumătorul bisericesc „Unitatea, aspi­rație fundamentală a neamului românesc”, iar Preasfințitul Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, transmite cititorilor un cuvânt cu tema „România: un proiect de viitor coerent și revitalizant. Priorități de reper în recons­trucția identității colective”. Nu în ultimul rând men­ționăm cuvântul Preasfințitului Visarion, Episcopul Tulcii cu tema „Dobrogea - pământ românesc. 140 de ani de la unirea cu România”.

Făuritorii Marii Uniri de la 1918

În capitolul dedicat făuritorilor Marii Uniri de la 1918 sunt cuprinse mai multe studii academice. Părintele academician dr. Mircea Păcurariu vorbește despre „Preoțimea românească în Primul Război Mondial”, un amplu studiu despre slujitorii sfintelor altare care au fost alături de militarii români pe câmpurile de luptă.

„Activitatea preoților militari era foarte variată, liturgică, pastorală, socială și culturală: săvârșirea Sfintei Liturghii, fie în bisericile satului în apropierea cărora erau cantonate unitățile militare, fie în corturi improvizate și chiar în aer liber; mărturisirea și împărtășirea ofițerilor și soldaților; sfințirea apei în prima zi din lună sau la plecarea la lupte; înmormântarea celor căzuți la datorie; îmbărbătarea trupelor chiar în tranșee; îngrijirea răniților, alături de medici și infirmiere; împărțirea de ajutoare familiilor celor căzuți eroic în lupte, ajutoare acordate unor copii săraci din satele în care erau cantonate unități militare, organizarea de «cercuri culturale» în cadrul cărora se făceau lecții de scris-citit, aritmetică, istorie, geografie, chiar și organizarea unor coruri ostășești etc. Au slujit ca preoți (confesori) militari 252 de preoți din toate părțile țării (asimilați cu gradul de locotenent, peste 150 avansați la gradul de căpitan), chiar și câțiva preoți ardeleni refugiați. Câțiva dintre ei și-au jertfit viața pe câmpul de luptă pentru apărarea patriei: Nicolae Armășescu din Tomșani-Vâlcea, Nicolae Furnică din Urziceni-Ialomița, Ștefan Ionescu-Cazacu din Poiana-Olt (mort în urma rănilor primite în luptele de la Mărăști, osemintele fiindu-i așezate în mausoleul de acolo) și alții. Alții au fost luați prizonieri și deportați în Germania sau în Bulgaria, unde au fost obligați să muncească în condiții umilitoare: Ioan Florescu-Dâmbovița, profesor de religie în București, Vasile Ionescu din Groșerea-Gorj, Gheorghe Jugureanu din Mizil-Prahova, Emanuil Mărculescu din Corabia, Ioan Rătescu, Dumitru Berlogeanu, Ioan Cerbulescu; unii au murit la scurt timp după încheierea războiului, ca preotul Constantin Buzescu din Vitănești- Olt. Mulți preoți au fost răniți. Toți cei 252 de preoți militari și-au făcut din plin datoria pe câmpurile de luptă, fiind apreciați de comandanții armatei și decorați”, spune părintele academician.
Dintre studiile din capitolul amintit mai menționăm: „O diagnoză pastoral inedită-Nicolae Bălan. O Scrisoare la vremea Primului Război Mondial” (pr. conf. univ. dr. Constantin Necula), „«Marele Război» oglindit în file de cronică bisericească hunedoreană” (pr. conf. univ. dr. Florin Dobrei), „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918: «cu doi ani mai devreme»” (Constantin Ittu).

Misiune și pastorație

Preasfințitul Sofronie, Episcopul Oradiei, și-a intitulat cuvântul misionar din Îndrumătorul bisericesc pe 2018 „Responsabilitatea episcopului în promovarea artei tradiționale ortodoxe prin construirea și împodobirea lăcașurilor de cult”. De asemenea, Prea­sfințitul Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, a publicat un cuvânt intitulat „Ucenicul - fiu duhovnicesc”.

Pe lângă cuvintele ierarhilor și studiile științifice, cititorii au posibilitatea să lectureze și alte capitole, cum sunt cronica bisericească din Arhiepiscopia Sibiului, care cuprinde agenda pastorală pe 2017 a IPS Mitropolit Laurențiu și a Preasfințitului Ilarion Făgărășanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului.

Îndrumătorul bisericesc cuprinde și calendarul ortodox pe 2018, structura administrativ-bisericească a Bisericii Ortodoxe Române, un capitol dedicat aniversărilor și comemorărilor din acest an, șematismul și harta Arhiepiscopiei Sibiului.