Theologica
A înflorit lemnul Crucii, spre putere şi întărire

A înflorit lemnul Crucii, spre putere şi întărire

În Postul Mare, a treia dumi­nică este zi de cinstire a Sfintei Cruci. Sinaxarul acestei duminici ne arată că, după cum în mijlocul Raiului era sădit Pomul Vieţii, tot aşa în mijlocul Postului Mare este cinstită Sfânta Cruce, cea de viaţă făcătoare, deoarece Cruce se nu­meşte şi este pomul vieţii, iar acel pom a fost sădit în mijlocul Raiului, în Eden; în chip potrivit, şi dumnezeieştii Părinţi l-au sădit pe acesta în mijlocul postului de patruzeci de zile ca să ne amin­tească şi de lăcomia lui Adam, dar în acelaşi timp să ne arate, prin pomul acesta, şi înlăturarea osândei lui.

Pomenirea Sfintei Cruci în zi de duminică, suprapunerea vine­rii (ziua Crucii prin excelenţă) cu duminica (ziua Învierii prin exce­lenţă), în această a treia duminică din Postul Mare este relevantă pentru modul în care se rapor­tează teologia şi spiritualitatea ortodoxă la Sfânta Cruce. În tra­diţia liturgică, acest lucru se arată prin împodobirea Sfintei Cruci cu flori şi scoaterea ei spre închinare în mijlocul bisericii, la slujba Utreniei din Duminica a treia a Postului Mare. Elemente vegetale folosite la împodobire au ca temei Viaţa ce izvorăşte din lemnul Crucii lui Hristos, aşa cum arată cântările bisericeşti: „Bisericii, celei mai înainte neroditoare, acum a înflorit lemnul Crucii, spre putere şi spre întărire” (cântarea a 3-a din Canonul Înălţării Sfintei Cruci); „Bucură-te, Cruce purtă­toa­re de viaţă, raiul cel frumos al Bisericii, pomul nestricăciunii, care ne-ai înflorit desfătarea slavei celei veşnice” (stihire la Vecernia Duminicii Sfintei Cruci).

La Sfânta Liturghie din Duminica Sfintei Cruci, trisaghionul („Sfinte Dumnezeule...”) este înlocuit cu imnul „Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, şi sfântă Învierea Ta o lăudam şi o slăvim!” Pornind de aici, înţelegem că Sfân­ta Cruce este stâns legată de Înviere. Împreună pun capăt fata­lităţii răului şi morţii şi ne dăru­iesc bucuria să mărturisim în noaptea pascală împreună cu Sfân­tul Apostol Pavel şi cu Sfântul Ioan Gură de Aur: „Moartea a fost înghiţită de biruinţă. Unde-ţi este, moarte, biruinţa ta? Unde-ţi este, moarte, boldul tău?”; „A înviat Hristos şi moarte nu mai este”.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!