În seara miercurii a cincea din Sfântul și Marele Post, în bisericile din Patriarhia Română a fost săvârșită după rânduiala îndătinată prima slujbă din șirul utreniilor cu rânduială specială numite
17 Apr, 2024
A V-a ediţie a Colocviilor Putnei
La Mănăstirea Putna a început duminică, 2 septembrie, cea de a V-a ediţie a Colocviilor Putnei. Manifestarea, prilejuită de împlinirea în acest an a 550 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, a început cu o slujbă de Te Deum, oficiată de IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Tot în deschidere a avut loc lansarea unei cărţi dedicate acestui eveniment, informează Radio Trinitas. Luni, 3 septembrie, lucrările au fost prezidate şi moderate de prof. Şerban Papacostea, de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“ din Bucureşti. Lucrările au antrenat ample discuţii privind începuturile vieţii duhovniceşti de pe aceste meleaguri, începuturi care se duc până spre începutul secolului al XIII-lea. Acestea au fost argumentate cu mărturii arheologice, prin ceramică din curtea mănăstirii, dar şi prin cinci mormite descoperite sub temeliile Casei Domneşti a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare.
„Un moment foarte emoţionant a fost când s-a prezentat vasul care s-a pus la temelia mănăstirii în 10 iulie 1466, vas ce conţinea părticele din sfinte moaşte, Sfântul şi Marele Mir şi un document care se pune de obicei la temelia bisericii. Împlinirea, anul acesta, a 660 de ani de când Dragoş Vodă, întemeietorul Ţării Moldovei, a trecut peste munţi, l-a făcut pe prof. Ştefan Sorin Gorovei să vorbească despre umbra lui Dragoş la Putna. De asemenea, s-au adus noi date despre felul în care vieţuitorii mănăstirii au păstrat peste veacuri odoarele sfinte“, a declarat arhim. Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna şi exarh al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Ieri, cei aproximativ 50 de participanţi la colocviu au efectuat o călătorie de studiu, itinerariul cuprinzând mănăstirile Probota şi Războieni, unde s-a oficiat un Parastas. S-a mers apoi la locul unde s-a desfăşurat bătălia de la Războieni, iar de aici, pelerinii au mers spre mănăstirile Râşca şi Slatina
