Abordare interdisciplinară pentru cultura şi spiritualitatea românească

26 Ianuarie 2019

Și în acest an, Ministerul Educației Naționale organizează Concursul național „Cultură şi spi­ritualitate românească”, cu ajutorul inspectoratelor școlare și al unităților școlare subordonate, în parteneriat cu instituții de învățământ superior și de cercetare din țară, cu instituții eclesiale și de cultură. Acest concurs este conceput ca o competiţie naţională de excelenţă, la care pot participa elevi din toate judeţele ţării și din municipiul București, din învăţământul de stat, particular şi confesional. Obiectivul fundamental al concursului este centrat pe promovarea interdis­ciplina­rităţii, prin identificarea arhetipului li­teraturii de inspiraţie sacră.

Concursul pune în valoare personalitatea culturală deschisă, flexibilă a elevilor capabili de performanţă din învăţământul preuniversitar (clasele V-XII) și se adresează elevilor creativi, cu un orizont cultural adecvat vârstei, care pot valorifica elemente de antropologie culturală din programele disciplinelor limba şi literatura română şi religie.

Concurenții trebuie să deţină abilităţi de documentare, de lectură şi de interpretare a mesajului unui text literar cu tematică sacră şi a textului nonliterar despre lume, corelate cu categoria estetică a frumosului, a adevărului şi a binelui.

Tematica concursului se circumscrie genericului „Frumuseţea sacră a lumii”, competiţia desfăşurându-se pe două secțiuni (gimnaziu și liceu), cu câte două niveluri fiecare, după cum urmează: secțiunea gimnaziu - Creația, ca dar al iubirii divine (clasele V-VI), Omul în comuniune cu semenii și divinitatea (clasele VII-VIII) și secțiunea liceu - Natura, ca dar și responsabilitate (clasele IX-X), Existența între sacru şi profan (clasele XI-XII).

Subiectele evaluează nivelul competenţelor dobândite atât prin educaţie formală, cât şi nonformală și informală, şi vizează capacitatea de abordare interdisciplinară a tematicii propuse. Structura subiectelor respectă tematica din programele şcolare în vigoare şi sunt adaptate, ca nivel de dificultate, particularităţilor de vârstă ale elevilor. Subiectele vizează textul literar/nonliterar, mesajul unei imagini plastice, reflectând relaţia dintre conceptul de sacralitate şi reprezentarea plastică, la nivelul componentei estetice şi de simbolizare.

La etapa naţională a concursului va participa, din fiecare județ, câte un elev, pentru fiecare secțiune, primul în ierarhia nivelului la care a concurat.

Prin organizarea unor astfel de competiții, se reliefează importanța educaţiei religioase, în cadrul mai amplu al dialogului intercultural şi interreligios, educație promovată la nivel european nu doar ca mijloc de realizare a coeziunii sociale intern-europene în baza cunoaşterii şi a respectului pentru propria identitate şi pentru identităţile celorlalţi, ci şi ca modalitate de prevenire a unor tensiuni religioase și sociale.

În perioada adolescenţei, tinerii îşi formează o responsabilitate socială, dar societatea poate să-i dezamăgească, ceea ce poate atrage după sine unele stări de angoasă, disconfortul psihic sau dezinteres. Constatăm că uneori la adolescenţi sentimentul religios tinde către unele forme de diminuare, chiar dacă înclinaţiile lor metafizice cresc, acestea având mai mult o nuanţă care vizează curiozitatea și anumite forme de raționalizare. De obicei, comportamentul tinerilor este subordonat reglementărilor sociale, dar, cu toate acestea, se resimte nevoia unei orientări spirituale. Sentimentele, ca structuri de tendinţe şi aspiraţii, orientează şi reglează comportamentul tinerilor, determinând atitudini, reacții și poziționări.

Interesul general al propovăduirii valorilor religioase este acela de formare a personalităţii tinerilor în concordanţă cu anumite valori, prin integrarea cunoştinţelor religioase în structurarea unor atitudini şi prin aplicarea învăţăturilor religioase în viaţa proprie şi a comunităţii.

La nivel european, accentul cade din ce în ce mai mult pe activităţi de tineret menite să încurajeze o cultură a păcii, iar recomandările converg spre o abordare integrată a valorilor religioase, spirituale, morale şi civice. Programele catehetice/școlare urmăresc dezvoltarea competenţei generale a interculturalităţii, competenţele specifice privind sensibilizarea faţă de diversitate, abilitatea de a comunica şi a intra în dialog, de a trăi împreună cu ceilalţi, munca în echipă, învăţarea prin cooperare, comunicarea empatică, rezolvarea paşnică a conflictelor, creşterea stimei de sine, precum şi a gândirii critice şi a reflecţiei.

Prin urmare, este bine-venită abordarea activităţilor catehetico-didactice pornind de la specificitatea culturală, curriculară și spirituală românească și europeană, deopotrivă.

(Conf. dr. Vasile Timiş)


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!