Analiză
Actele necesare şi costurile unui contract de credit pentru „Prima Casă“

Actele necesare şi costurile unui contract de credit pentru „Prima Casă“

Silviu Dascălu, 15 Iulie 2009

Beneficiarii Programului „Prima Casă“ trebuie să fie persoane fizice, cetăţeni români, care nu deţin o locuinţă proprie şi nu au în derulare un credit ipotecar. În al doilea rând, ce trebuie să ştie solicitanţii este că obiectul creditului face referire exclusiv la achiziţionarea unei locuinţe finalizate sau care urmează să fie finalizată, asupra căreia se va institui o ipotecă de rang I, în favoarea statului român.

Programul „Prima Casă“, lansat recent de Executiv, prin care românii pot accesa un credit garantat de stat pentru cumpărarea unei prime case, începe să prindă contur, deja fiind semnate mai multe contracte de credit. Având în vedere faptul că foarte mulţi români îşi doresc o locuinţă, însă băncile acordă foarte greu credite, tot mai multe persoane îşi pun speranţa în programul guvernamental, sperând astfel să devină proprietari măcar pe o garsonieră, chiar dacă vor trebui să plătească pentru ea până la bătrâneţe. Mirajul de a avea o locuinţă proprietate personală a prins tot mai mulţi români, băncile raportând un interes intens pentru acest program în toate zonele ţării.

Însă, la fel ca la orice credit ipotecar, şi prin Programul „Prima Casă“, solicitanţii trebuie să îndeplinească o serie de condiţii pentru ca banca să accepte dosarul de creditare.

În primul rând, aşa cum au precizat premierul Emil Boc şi ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, în numeorasele intervenţii în care au făcut public Programul „Prima Casă“ şi etapele de aplicare a acestuia, beneficiarii trebuie să fie persoane fizice, cetăţeni români, care nu deţin o locuinţă proprie şi nu au în derulare un credit ipotecar.

În al doilea rând, ce trebuie să ştie solicitanţii este că obiectul creditului face referire exclusiv la achiziţionarea unei locuinţe finalizate sau care urmează să fie finalizată, asupra căreia se va institui o ipotecă de rang I, în favoarea statului român reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice. Cu alte cuvinte, în momentul în care beneficiarul nu îşi achită ratele la casă, ministerul va face uz de prevederile contractului de garantare şi va rezilia contractul, iar cel care nu şi-a plătit ratele va pierde locuinţa.

Avansul

În ceea ce priveşte avansul, pentru un credit în euro, acesta este de minim 5% din preţul de achiziţie, dacă acesta este mai mic sau egal cu suma de 60.000 de euro, sau 3000 de euro plus diferenţa de la 60.000 până la preţul de achiziţie, dacă valoarea locuinţei este mai mare de 60.000 de euro.

Creditul se acordă pe o perioadă cuprinsă între 10 şi 30 de ani, iar dobânda pentru o perioadă de creditare de 10-20 de ani: EURIBOR la trei luni plus 2,5%, iar pentru o perioadă de creditare de 20-30 de ani EURIBOR la 3 luni plus 2,7%.

Însă, pe lângă dobânda plătită la soldul în euro sau în lei, în funcţie de valuta pentru care s-a optat, se mai plătesc o serie de taxe şi comisioane suplimentare. Astfel, se va mai plăti lunar un comision de 0,1% aplicat la sold, plus o taxă de evaluare a imobilului în momentul în care se face expertiza. Apoi, se mai plăteşte un comision unic de analiză pentru obţinerea unei promisiuni de garantare de la aplicat FNGCIMM: 0,15% aplicat la valoarea promisiunii emise de bancă (aplicat în cadrul construcţiilor).

Singura veste bună este că banca nu percepe comisioane pentru rambursarea anticipată parţială sau totală. Pe lângă garanţia ipotecii de rang I asupra locuinţei, banca mai percepe o garanţie care reprezintă un depozit colateral, constituit la BRD, reprezentând contravaloarea primelor 3 rate de dobândă.

Pe lângă comisioanele menţionate mai sus, se mai percepe, obligatoriu, o asigurare extinsă pentru toate riscurile, cesionată în favoarea statului român, în valoare de 0,135% din valoarea imobilului şi, facultativ, o asigurare de viaţă.

Ce trebuie să conţină dosarul de credit

Românii care vor să aplice au nevoie de o serie de documente pentru a fi acceptaţi în cadrul programului.

În primul rând este nevoie de o declaraţie pe propria răspundere, autentificată la notar, potrivit căreia solicitantul nu deţine în proprietate o locuinţă, nici individual, nici în comun, cu soţul/soţia sau alte persoane şi nu are în derulare un credit ipotecar. Apoi, este nevoie de o cerere de credit completată şi semnată de către toţi participanţii cu venituri, documentele de identitate ale solicitanţilor (carte de identitate, buletin) şi documente de venit.

Pe lângă acestea, mai trebuie documente referitoare la obiectul creditului (acte de proprietate, carte funciară, actele de identitate ale actualilor proprietari ai imobilului care urmează să fie achiziţionat - copii) şi documentele de justificare a aportului propriu şi un raport de evaluare a imobilului adus în garanţie, întocmit de un evaluator agreat de bancă.

În plus, mai este nevoie şi de actele de identitate ale solicitantului, inclusiv soţ/soţie sau co-împrumutaţi (copie şi original) şi certificatul de căsătorie, dacă este cazul (copie, original).

De la angajator este nevoie de o adeverinţă de venit emisă pe baza formularului pus la dispoziţie de bancă (în original) - emisă cu maximum 30 de zile calendaristice înaintea analizei, însoţită de carte de muncă - primele trei pagini cu date semnificative şi ultimele trei pagini (copie - pe care scrie „Conform cu originalul“, semnătura şi ştampila persoanei care semnează) sau contract individual de muncă, inclusiv actele adiţionale ale acestuia (copie), dacă este cazul.

Analiza unui dosar va dura aproximativ o săptămână, cu uşoare variaţii care depind de modul în care este întocmită documentaţia de către client, dar şi de Fondul de Garantare.

Alte costuri

Nu este de-ajuns să obţii un credit care să acopere preţul de vânzare al locuinţei. Achiziţia unei locuinţe presupune o serie de cheltuieli suplimentare. Programul „Prima Casă“ a permis reducerea acestor costuri, însă presupune şi plata unui comision în plus faţă de un credit ipotecar clasic.

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor percepe un comision de administrare a creditului ipotecar „Prima Casă“, de 0,37% pe an din împrumutul contractat, adică 210 euro pe an pentru împrumutul maxim, de 57.000 de euro. În cazul unui credit normal, acest cost nu există.

La un credit de 57.000 de euro, taxele notariale pot ajunge la 850 de euro. Onorariile percepute pentru locuinţele din Programul „Prima Casă“ sunt cu 30% mai mici, ceea ce înseamnă o economie de circa 250 de euro.

Evaluarea imobilului trebuie suportată de beneficiar şi costă până la 150 de euro, indiferent dacă împrumutul este sau nu garantat de Programul „Prima Casă“.

Asigurarea locuinţei se plăteşte, de asemenea, în ambele cazuri şi costă în jur de 180 de euro pe an.

Comisioanele băncii sunt mult mai mici în cazul creditului „Prima Casă“, adică 50 de euro pe lună, în loc de 85 de euro. De asemenea, nu se mai plăteşte comisionul de rambursare anticipată.

Pentru un credit ipotecar, plata în avans a unui credit de 50.000 de euro ajunge la 1.500 de euro, bani plătiţi fără a obţine nimic în schimb.

▲ 20 de bănci participă la „Prima Casă“

Guvernul a semnat până în prezent convenţiile pentru Programul „Prima Casă“ cu şase bănci şi va semna documentele cu alte şase bănci, lansând totodată un apel către instituţii, să pună cât mai rapid la dispoziţia clienţilor normele interne de aplicare a programului, a afirmat premierul Emil Boc. Până în prezent au fost semnate convenţiile cu BRD, Alpha Bank, Banca Transilvania, Banca Românească, CEC Bank, ATE Bank. Vor fi semnate convenţii cu Raiffeisen, Unicredit, Emporiki, Millenium Bank, Intesa şi Volksbank, potrivit premierului. „Facem un apel către bănci să pună la dispoziţia cetăţenilor, cât mai repede, normele interne de aplicare a programului“, a spus Boc.

Primul contract de achiziţionare a unei locuinţe prin Programul „Prima Casă“ a fost semnat miercurea trecută, reprezentanţii Guvernului anunţând că vor semna în această săptămână convenţia de garantare a creditelor cu toate băncile selectate. Guvernul a primit oferte de la 20 de bănci pentru credite în valoare totală de 1,4 miliarde de euro, peste plafonul maxim de garantare stabilit de Guvern la un miliard de euro. Cele 20 de bănci care au depus oferte sunt BCR, BRD, Raiffeisen, CEC Bank, Alpha Bank, Volksbank, Banca Transilvania, Bancpost, Banca Românească, Piraeus Bank, Leumi Bank, ATE Bank, Intesa San Paolo Bank, Credit Europe, OTP Bank, Unicredit, ING, Emporiki, Millenium Bank, Garanti Bank.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!