Theologica
Aducerea Domnului la Templul din Ierusalim

Aducerea Domnului la Templul din Ierusalim

Pr. Ciprian Florin Apetrei, 02 Februarie 2018

La 40 de zile de la Crăciun, sărbătorim, astăzi, Întâmpinarea Domnului. Mântuitorul Iisus Hristos este adus la Templu de Sfânta Fecioară Maria și de Drepul Iosif pentru împlinirea rânduielilor Legii vechi. În Templu este întâmpinat de Dreptul Simeon și de Prorocița Ana.

După trecerea a 40 de zile de la naşterea primului copil, Legea mozaică prevedea prezentarea la Templul din Ierusalim cu o ofrandă, care să răscumpere pe întâiul născut care aparţinea, de fapt, lui Dumnezeu. Ofranda era un miel şi un porumbel. Cei săraci, care nu aveau miel, puteau aduce doi pui de porumbel, dintre care unul simboliza ofranda prin care se aducea mulţumire lui Dumnezeu pentru darul primit, iar celălalt era preţul de răscumpărare pentru copil, care ar fi trebuit să-şi dedice viaţa slujirii lui Dumnezeu. În acest fel, oamenii mulţumeau pentru darul naşterii de prunci şi mergeau cu pruncul acasă, lăsând la Templu, în locul lui, jertfa adusă.

Sărbătoarea aducerii la Templu a Domului Hristos era iniţial, la Ierusalim, încheierea sărbătorilor Teofaniei, a Arătării lui Dumnezeu în Trup. Pelerina Egeria, vestita călătoare apuseană la Locurile Sfinte, din secolul 4, scria despre această sărbătoare astfel: „A patruzecea zi de după Epifanie se prăznuieşte aici la Ierusalim cu mare cinste. În această zi se face procesiune la Anastasis, Biserica Învierii, şi toţi merg, iar toate acestea se fac după o rânduială solemnă şi foarte festivă, ca la Paşti. Toţi preoţii ţin predici, iar mai apoi şi episcopul, tâlcuind locul din Evanghelie care vorbeşte despre aducerea Domnului la Templu de către Iosif şi Maria, văzută de Simeon şi de prorociţa Ana, fiica lui Fanuil, dar şi despre cuvintele acestora, rostite la vederea Domnului, cât şi despre jertfa pe care au adus-o părinţii. După aceasta, făcând toate după rânduială, se săvârşeşte Liturghia, după care se face otpustul”.

Mai târziu, mai ales după Sinodul 4 Ecumenic de la Calcedon (451), această sărbătoare a fost cinstită separat, ca unul ­din ­marile praznice închinate Domnului nostru Iisus Hristos.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!