Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Ajunul Bobotezei la Reședința Patriarhală

Ajunul Bobotezei la Reședința Patriarhală

Galerie foto (5) Galerie foto (5) Știri
Un articol de: Ioan Bușagă - 07 Ianuarie 2019

În Ajunul Botezului Domnului, sâmbătă, 5 ianuarie, slujitori și psalți de la Catedrala Patriarhală au mers la Reședința Patriarhală pentru tradiționala binecuvântare cu Agheasmă Mare. Soborul slujitorilor a fost întâmpinat în Salonul Sfinților Români de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a rostit un cuvânt de învățătură.

La Catedrala Patriarhală, sâmbătă, în cadrul Sfintei Liturghii, a fost săvârșită Sfințirea cea mare a apei după rânduiala din Ajunul Bobotezei. La final, soborul slujitorilor și psalții catedralei au mers la Reședința Patriarhală în procesiune, cu Agheasmă Mare și icoana Botezului Domnului. După binecuvântarea cu apă sfințită și cântarea troparului Bobotezei de către slujitorii și psalții de la catedrală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidențiat însemnătatea duhovnicească a Aghesmei Mari. „Spre deosebire de Agheasma Mare din ajunul praznicului, care este pentru binecuvântarea caselor, Agheasma Mare din ziua Botezului Domnului este pentru tot timpul anului și pentru a gusta în ziua praznicului și 8 zile după praznicul Botezului Domnului. Sfințirea mare a apei este o mare binecuvântare pentru viața credincioșilor, dar și pentru multe slujbe din Biserică, fiindcă această apă sfințită la Bobotează sau Agheasma Mare, așa cum se arată într-una din rugăciunile importante ale slujbei, se face spre a fi izvor de nestricăciune, izvor de sfințire, vindecare de boli, alungare de puteri potrivnice ale duhurilor diavolești, spre curățirea sufletelor și a trupurilor, spre dezlegare de păcate, spre tot lucrul cel de folos și binele cel folositor. Sunt o mulțime de binecuvântări cuprinse în această Agheasmă Mare, care se face printr-o dublă invocare a Duhului Sfânt. [...] Agheasma Mare nu este numai pentru a fi păstrată de credincioși în timpul anului și pentru a fi folosită când ei sunt bolnavi, când sunt în mari ispite și încercări, ci și pentru alte lucrări sfințitoare ale Bisericii. Cu Agheasmă Mare se binecuvântează prapurii, crucea, troițele, veșmintele, clopotele și obiectele de cult. Arhiereul o folosește la sfințirea bisericii, mai ales la sfințirea picturii atunci când pictura fost înnoită sau este nouă, la sfințirea marelui mir, la sfințirea antimiselor”, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Sărbătorirea în fiecare an a Botezului Domnului cuprinde în sine o legătură tainică nu numai cu Sfințirea mare a apei, ci și cu propriul botez. „Trebuie să reamintim că Sfântul Simeon al Tesalonicului spune că sărbătoarea aceasta, a Botezului Domnului, înseamnă două lucruri mari. Unul este înnoirea Botezului Domnului sau reactualizarea Botezului Domnului, de aceea se spune: «Astăzi se sfințește firea apelor», pentru că firea apelor s-a sfințit mai întâi prin Botezul Domnului în Iordan și astăzi se înnoiește sfințirea firii apelor, adică apele sunt astăzi mai predispuse sau deschise spre a fi sfințite de către Biserică. De aceea, nu se ia apă de oriunde pentru a fi păstrată peste an, ci se păstrează în biserică, unde se face și sfințirea. Dar această sfințire a apei făcută de Biserică se bazează pe sfințirea apelor Iordanului săvârșită de Mântuitorul Iisus Hristos în Iordan. Al doilea lucru însemnat la Sfințirea mare a apei este, precum spune Sfântul Si­meon al Tesalonicului, înnoirea botezului nostru propriu, pentru că noi am fost botezați mici, copii fiind, și nu ne aducem aminte de botezul nostru. Dar acum, prin gustarea din Agheasma Mare, care este făcută în cadrul Sfintei Liturghii, către finalul ei, în ziua praznicului Botezului Domnului, ne ajută să înnoim în noi harul Sfântului Botez pe care l-am primit, ne ajută să conștientizăm faptul că am fost și noi botezați în numele Sfintei Treimi. La fel, Sfânta Treime S-a arătat la Iordan îndată ce Mântuitorul a ieșit din apa botezului, ca să se facă deosebirea dintre botezul lui Ioan și botezul creștin, instituit de Mântuitorul când a zis: «Mergând, învățați toate nea­murile», sau mai corect «Faceți ucenici din toate neamurile, botezându-i în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, învățându-i să păzească toate câte v-am poruncit vouă» (Matei 28, 19-20). Botezul în numele Sfintei Treimi, pe care Mântuitorul Iisus Hristos îl poruncește, se bazează pe faptul că Însuși Hristos Domnul S-a arătat ca fiind Unul din Sfânta Treime, Care a luat trup de om ca pe noi oamenii să ne mântuiască”, a precizat Patriarhul României.

Citeşte mai multe despre:   Boboteaza  -   Reşedinţa patriarhală  -   Patriarhul Daniel