Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Interviu Ajutorarea semenilor prin întoarcerea la tradiţii

Ajutorarea semenilor prin întoarcerea la tradiţii

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Interviu
Un articol de: Nicoleta Enculescu - 12 Iunie 2014

Când o întâlneşti pe Ana Predoiu, ştii că totul se poate dacă-ţi doreşti cu ardoare şi lupţi cu toată fiinţa pentru un ideal. Este preşedinta Asociaţiei „Autentic Românesc“ din comuna Costeşti, judeţul Vâlcea, şi a strâns în jurul său oameni care se implică alături de ea în promovarea valorilor româneşti şi în ajutorarea semenilor.

Asociaţia pe care a fondat-o Ana Predoiu în urmă cu aproape opt ani promovează valorile spirituale şi tradiţionale, meşteşugurile populare, produsele naturale realizate în casă şi folclorul autentic. În acelaşi timp sau, mai bine zis, în primul rând prin activităţile derulate, doreşte să realizeze o legătură trainică între membrii asociaţiei şi cei cărora le sunt oferite bunurile promovate: bătrâni, orfani şi alte categorii defavorizate. În activităţile lor, voluntarii asociaţiei - care are şase membri fondatori, cărora li s-au alăturat în timp şi alţii - sunt binecuvântaţi şi ajutaţi de părintele Victor-Ovidiu Mureşan din localitate. 

Cum a luat naştere Asociaţia „Autentic Românesc“?

În 2006, când lucram în Italia, am cunoscut un preot italian. Era anul când românii erau aspru judecaţi de italieni din cauza lui Mailat. Preotul italian Don Egidio, cum i se spunea, cunoscuse extrem de mulţi români de treabă, de aceea, în biserica unde slujea, milita pentru români. Toate predicile lui erau în favoarea românilor; el spunea că şi Italia are criminali, şi Italia are oameni de nimic, şi mai ales le atrăgea atenţia italienilor să nu ne asocieze pe noi, cei care munceam acolo, cu acel criminal, pentru că noi făceam un sacrificiu: ne lăsasem familiile, ne lăsasem totul pentru a merge în Italia ca să muncim pentru ei. Timpul liber acest preot şi-l dedica orfanilor, bătrânilor, bolnavilor, mergând pe la casele lor, cu copiii făcea meditaţii, bătrânilor le alina durerile, întărindu-i cu sfaturi duhovniceşti, cu pilde creştineşti, parcă desprinse din Pateric - adevărate medicamente de suflet. Atât de mult m-a impresionat tot ceea ce făcea acel preot italian, încât mi-am dorit să-l cunosc. M-am dus la el şi i-am spus că voi înfiinţa o asociaţie care avea să-i poarte numele. Aşa a luat naştere Asociaţia „Don Egidio“. Părintele, simţindu-se un pic obligat, mi-a dat bani, şi aşa am început să organizez spectacole la azilul de bătrâni din satul Bistriţa şi la casa de copii din Băbeni, ambele din judeţul Vâlcea.

În acelaşi timp, am început să promovez şi ansamblurile folclorice. Dacă tot le luam cu mine pe la aziluri, peste tot, le-am făcut cunoscute prezentându-le la zilele comunelor din împrejurimile localităţii noastre ori mult mai departe. Apoi, meşterii populari, pe care îi întâlneam în aceste locuri, doreau să vină şi să lucreze cu copiii şi bătrânii. Am şi avut proiectul „Şi noi suntem utili!“ Ceramiştii ne-au oferit materiale necesare şi au participat la miniateliere de creaţie. Între timp, am primit şi un post de la Primăria din Horezu, având ca sarcină de lucru promovarea turismului urbei şi a creatorilor populari. Ulterior colaborarea cu meşterii şi ceramiştii populari a condus la hotărârea de a schimba numele asociaţiei, pe care am numit-o „Autentic Românesc“. 

De asemenea, ne-am ocupat şi ne ocupăm şi de creatorii populari care nu au mai fost promovaţi şi nici nu deţin mijloacele necesare propriei promovări. Ei stau acasă, lucrează, aşteaptă să li se cumpere obiectele. De foarte multe ori, le-am cumpărat creaţiile, dăruindu-le în alte părţi, pentru a-i face cunoscuţi şi pentru a avea, încetul cu încetul, vânzare.

Ce alte activităţi mai derulaţi?

Am demarat înfiinţarea unui ansamblu artistic la Casa de Copii din Băbeni, pentru că şi ei merită o şansă în plus. Le-am făcut şi o licitaţie a brazilor de Crăciun, pentru a le putea cumpăra costume populare. Ansamblul copiilor din Băbeni se numeşte „Ghiocelul“, pentru că, precum  florile acestea pure, albe, delicate, îşi înalţă frunţile spre cer prin omăt, prin ger, prin frig, tot aşa le doresc să răzbată şi ei prin viaţă. Am lansat şi o fetiţă de la Horezu, o foarte bună interpretă de muzică populară.

Cum vă asiguraţi finanţarea activităţilor? Sponsorii sunt uşor de găsit?

Nu prea găsim mulţi sponsori, doar la anumite evenimente primim astfel de ajutor. Dar asociaţia nu vrea să se bazeze doar pe acestea, astfel încât, pentru a-i ajuta pe semenii noştri, valorificăm plantele medicinale, fructele de pădure din zonă, legumele. Valorificăm toate acestea vânzând produsele, care sunt bio. Avem deja un spaţiu unde preparăm gemuri şi dulceţuri. Suntem în faza în care culegem reţetele bătrânilor, care nu trebuie uitate. Trebuie să ne întoarcem la natură, pentru că Dumnezeu ne-a dăruit natura ca medicament, spre vindecare. Vrem să tipărim o carte pe această temă, scrisă de o localnică - ea nu a fost niciodată bolnavă, n-a avut nici o zi de spitalizare, nu a înghiţit nici o pastilă. Are 80 de ani, este soţie, mamă, bunică. A ştiut, de primăvara până toamna, din ce plante să facă ceaiuri, cum să le facă, când şi cum să culeagă plantele medicinale, ce să-şi pregătească de mâncare, cum să mănânce sănătos. E un om deosebit, iar mâncărurile ei sunt bune ca la mănăstire…