Sănătate
Alimentația naturistă și încetinirea procesului de îmbătrânire

Alimentația naturistă și încetinirea procesului de îmbătrânire

Adoptarea unui regim alimentar naturist cu legume şi fructe, cereale încolţite, pâine integrală, produse lactate, ulei vegetal (mai ales de măsline), oţet de mere, drojdie de bere, produse apicole asigură o alimentaţie completă pentru menţinerea energiei organismului, fără să ducă la anemierea trupului şi a minţii.

Încă din Antichitate, începând cu Hipocrate, medicii au făcut o distincţie clară între boală şi îmbătrânire. Cercetările moderne arată că nu există boli specifice bătrâneţii. Unele maladii legate de slăbirea vederii şi auzului, tremuratul mâinilor, paşii ezitanţi şi durerile de picioare nu au nici o legătură cu trecerea anilor.

Utilizarea plantelor medicinale asigură largi valenţe terapeutice în prelungirea tinereţii şi a speranţei de viaţă, acţionând în:

‑ încetinirea procesului de îmbătrânire, folosind infuzii din frunze de frasin, păpădie, cătuşnică, creasta cocoşului, anghinare, buberic, tei, conuri de hamei, roiniţă şi fragi de pădure, decoct din cerenţel şi macerat în vin din rădăcini de angelică;

‑ întinerirea memoriei şi prevenirea senilităţii cu: orz germinat, infuzii din păpădie, talpa-gâştei, măceşe, rozmarin sau ardei iute şi câte o linguriţă din amestecul, în părţi egale, din seminţe de anason, fenicul şi mărar, luate înainte de mesele principale;

‑ păstrarea vitalităţii şi a energiei fizice şi intelectuale cu decoct din rizomi şi rădăcini de lemn dulce;

‑ evitarea tremurului, respectiv a bolii Parkinson, apărută după un exces de alcool şi nicotină, scleroză multiplă, nervozitate, tulburări psihice, oboseală şi frig se tratează cu infuzii din sunătoare, levănţică, cimbru de cultură şi urzică vie sau cu tinctură de măsălariţă (câte 30 de picături de 3‑4 ori pe zi). La mâinile cu tremur se fac băi calde cu infuzie dintr‑un amestec de coada şoricelului, coada calului, coada racului şi mesteacăn (2‑3 pe zi) sau unguente cu ricin, lavandă, tătăneasă şi sunătoare;

‑ revigorarea picioarelor obosite cu o baie de seară, folosind un decoct din coajă de salcie (100 g la 4 litri de apă).

După o anumită vârstă este bine să se ia, după mesele principale, câte o cană cu suc din fructe de pădure (afine, cătină albă, coacăze negre), îndulcit cu miere de albine şi diluat cu apă.

Recomandări din sfera apiterapiei

Produsele apicole sunt atât alimente de excepţie, cât şi medicamente naturiste, care tonifică organismul, păstrează memoria şi împiedică îmbătrânirea prematură.

Se recomandă ca înainte de micul dejun să se consume 10 g amestec de lăptişor de matcă cu miere sau polen uscat, precum şi 20‑30 picături de propolis 20% în alcool diluat într‑un pahar cu apă, de trei ori pe zi. După mese se bea un decoct dintr‑o lingură cu miere de albine la 250 ml apă, care se fierbe 5 minute.

Bune efecte asigură cura trimestrială cu polen uscat (20 g luate dimineaţa, pe stomacul gol, timp de 30 zile consecutiv), cu repetare de patru ori pe an.

Regimul alimentar

Este unanim recunoscut că îmbătrânirea este grăbită de o alimentaţie nesănătoasă. În prezent, cei mai mulți oameni îşi pun inima şi creierul în slujba stomacului şi trăiesc ca să mănânce. În acest mod, omul îşi grăbeşte sfârşitul şi devine, la bătrâneţe, o epavă, într‑un trup care a fost prea mult îmbuibat. Hipocrate scria: „Cu cât ne hrănim mai mult şi mai bine, cu atât ne dărâmăm viaţa mai repede".

Consumând mese copioase, după vârsta de 40‑50 de ani se dereglează ritmul digestiei şi favorizează apariţia obezităţii, cu consecinţe grave asupra activităţii inimii. Alimentele ingerate nu mai sunt metabolizate normal, rămân mult timp în stomac (circa opt ore) şi în intestine (peste 20 de ore), se alterează şi produc acizi toxici care declanşează boli digestive (gastrite, ulcere, balonări, constipaţie, cancer de colon). În unele cazuri măresc conţinutul de colesterol şi lipide din sânge, care se depun pe pereţii vaselor sanguine, favorizând apariţia unor boli grave ca ateroscleroza, flebite, tromboze, ulcere varicoase etc. De asemenea, consumul în exces de dulciuri solicită mult pancreasul, ducând, uneori, la diabet zaharat.

În alimentaţia raţională, cu o hrană sănătoasă, se recomandă legume nefierte, uşor asimilabile: morcov, spanac, ţelină, ridichi, varză, conopidă, mărar, pătrunjel, fasole păstăi, mazăre, soia, tomate, castraveţi, ceapă, usturoi, praz, ardei, ciuperci. Aromatizarea şi condimentarea alimentelor se poate realiza tot cu produse vegetale (chimion, coriandru, măghiran, tarhon, cimbru, muştar, frunze de ţelină, ardei roşu, uneori cu busuioc, salvie, mentă, roiniţă etc.). Prin consumarea zilnică a acestor produse vegetale se asigură necesarul de proteine asimilabile, calciu, riboflavine, vitamine, minerale, precum şi enzime cu rol biocatalizator.

La prepararea lor nu se foloseşte focul, ci se iau numai în formă de crudităţi şi sucuri. Fără vitamine naturale din grupele B, C, şi E, adulţii ar îmbătrâni încă de la vârsta de 25 de ani, devenind fiinţe grav suferinde şi obosite.

Dieta se completează cu fructe proaspete sau sucuri naturale din cireşe, caise, piersici, struguri, coacăze, fragi, pepene (verde, galben), portocale, lămâi, banane, nuci, alune.

Alte alimente dietetice pot fi considerate: carnea de pui, viţel, sardele şi peşte slab cu conţinut redus în lipide saturate, pâine integrală (graham), cereale germinate şi tărâţe, lapte degresat, iaurt, brânzeturi degresate, seminţe de bostan şi susan, miere de albine bogată în majoritatea mineralelor necesare (Fe, Ca, Mg, Cu, P etc.).

Se mai recomandă oţetul de mere (două linguriţe în 100 ml apă), în cure prelungite de două luni, cu efecte în menţinerea tinereţii şi în prevenirea aterosclerozei şi a infarctului miocardic.

Alimentele cu restricţie sau chiar eliminate dintr‑un regim sănătos sunt: grăsimile animale (slănina, şunca, untura), carnea de porc, vită, oaie şi vânat, mezelurile, afumăturile, conservele şi peştele gras. De asemenea, se limitează sau se exclude consumul zahărului alb, rafinat, care devine uşor toxic şi provoacă oboseală, somnolenţă, ameţeală, lipsă de voinţă, pierderea memoriei, impotenţă, boli de dinţi, diabet, arterite, nevroze şi chiar cancere. Se mai reduce consumul de alimente prăjite, lapte gras, sare, pâine albă, biscuiţi, produse de patiserie, gogoşi, pizza, dulceţuri, creme, ciocolate, îngheţate şi condimente iuţi.

Alcoolul tare dăunează sistemului nervos, distruge trupul, memoria şi creierul sau declanşează boli grave.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!