Anomaliile de dezvoltare ale gurii

Doina Dumitriu, 02 Septembrie 2007

Din punctul de vedere embriologic, masivul facial este format din cinci muguri: unul frontal şi câte un mugur pentru maxilarul superior şi inferior pentru fiecare parte a feţei. Dacă apare un defect de unire între doi sau mai mulţi muguri care formează masivul facial rezultă malformaţii congenitale ale feţei şi gurii

Cele mai frecvente astfel de anomalii sunt: Cheiloschizis-ul (buza de iepure), gnatoschizis-ul şi palatoschizis-ul (despicătura sau fanta velo-palatină). Forma cea mai complexă este reprezentată de cheilognatopalatoschizis (gura de lup).

Cheiloschizis-ul (buza de iepure) constă în fisura buzei superioare, care poate fi de dimensiuni variabile, predominant în stânga, determinată de lipsa de unire a mugurelui maxilarului superior, cu prelungirea incisivă a frontalului. Incidenţa bolii este estimată între 1/600 şi 1/1.250 de naşteri, interesând predominant sexul masculin, într-un raport de 3:1.

Despicătura buzei

Cheiloschizis-ul este evident de la naştere şi se traduce printr-o despicătură a buzei superioare, care porneşte de la narină şi se termină la arcada dentară. În raport de gravitatea anomaliei, despicătura poate interesa atât muşchiul buzelor, tegumentele şi roşul buzei, cât şi arcada dentară, când se termină la bolta palatină.

Cartilagiile nazale sunt anormal conformate. Se asociază cu dificultate de supt, cu repercusiuni asupra stării de nutriţie a copilului. Mai târziu, dinţii pot fi absenţi, supranumerari sau deformaţi. Această malformaţie se poate complica cu malnutriţie şi atelectazie de aspiraţie.

Alimentaţia se va face în poziţie ortostatică (în picioare) cu linguriţa sau cu tetine moi, cu orificiul mai mare, pentru ca laptele să se poată scurge cu uşurinţă. Este necesară respectarea unei igiene riguroase a cavităţii buco-faringiene şi nazale.

Tratamentul chirurgical este unul corector şi constă în variate plastii ale orbicularului buzelor, ale narinei, ale arcadei gingivale, fiind adaptat formelor anatomice de boală şi se realizează după vârsta de 3-4 luni în condiţiile unei stări de nutriţie satisfăcătoare şi în afara semnelor de infecţie orală, respiratorie.

Dacă se impune corecţia chirurgicală, aceasta va fi revizuită în jurul vârstei de 4-5 ani, iar corecţia nasului se va realiza la adolescenţă.

În cazul copiilor cu viciu dento-maxilar şi tulburări fonetice, aceştia vor fi urmăriţi de stomatolog şi logoped.

Despicătura velo-palatină poate cauza defecte de vorbire

Palatoschizis-ul (despicătura sau fanta velo-palatină) constă în despicătura lamelelor palatine, a palatului moale sau numai a luetei, din cauza unei opriri în dezvoltarea embrionară. Formele afecţiunii pot fi variate: fie ca o despicătură a luetei (lueta bifidă), fie ca o despicătură a palatului moale (stafiloschizis-ul) şi/sau a palatului dur (uranostafiloschizis).

În aceste forme, buzele şi gingia superioară sunt normale. Cavitatea bucală poate comunica cu cavitatea nazală uni sau bilaterală.

Complicaţiile acestei afecţiuni sunt: infecţioase (otita medie recurentă), pneumonie de aspiraţie, defecte de vorbire, malnutriţia şi chiar accidente asfixice.

Tratamentul vizează măsuri igienico-dietetice şi chirurgicale. Se va menţine o igienă riguroasă a cavităţilor bucale şi nazale. Alimentaţia se va face în poziţie ortostatică, cu linguriţa sau cu tetine speciale. Tratamentul de corecţie chirurgicală se tranşează între 6 luni şi 5 ani.

Copiii cu gură de lup suferă de malnutriţie imediat după naştere

Cheilognatopalatoschizis (gura de lup) constă în asocierea buzei de iepure cu despicătura velo-palatină. Se caracterizează prin despicătura paramediană (uni sau bilaterală) a buzei superioare a maxilarului superior şi a palatului dur. Această anomalie congenitală are o serie întreagă de consecinţe nefaste:

- consecinţe de ordin estetic: malnutriţia fiind evidentă de la naştere, creează un impact negativ din partea părinţilor, care vor trebui lămuriţi asupra posibilităţii corectării chirurgicale;

- consecinţe de ordin stomatologic: se constată o perturbare a evoluţiei dentiţiei implantate pe marginile gingivale;

- consecinţe de ordin fonetic: gura de lup determină modificarea vocii şi frecvent vocea nazală persistă şi după corectarea chirurgicală;

- consecinţe de ordin nutriţional: din cauza dificultăţilor de alimentaţie, malnutriţia se poate instala cu rapiditate.

Complicaţiile acestei malformaţii congenitale sunt aceleaşi ca şi la cheiloschizis şi palatoschizis, dar cu posibilitate de apariţie mult mai mare.

Trebuie urmat tratament chirurgical corector

Tratamentul cuprinde măsuri igienico-dietetice, toaleta riguroasă a cavităţii bucale şi nazale. Alimentaţia se va face în poziţie ortostatică cu pipeta, linguriţa sau folosind tetine lungi, moi şi cu orificiul ceva mai mare.

Tratamentul chirurgical corector va fi precedat de un tratament dentar, care are ca obiectiv orientarea corectă a arcului alveolar şi stimularea creşterii segmentului maxilar respectiv. Tratamentul chirurgical se efectuează în doi timpi. Primul timp se efectuează la vârsta de 5-6 luni şi constă în cheiloplastie, iar al doilea timp constă în urano-stafilorafie şi se efectuează la vârsta de 12 luni. În cazul în care nu se obţin rezultatele scontate, se pot practica intervenţii corectoare de ordin estetic, care vizează piramida nazală, în jurul vârstei de 9-10 ani sau faringoplastia, la vârsta de 12-14 luni.

Tratamentul acestor copii este unul în echipă şi de lungă durată, în cazul acestora, fiecare specialitate (pediatrul, chirurgul plastician, stomatologul pediatru, oto-rino-laringologul, logopedul, psihologul şi psihiatrul pediatric) având un rol bine definit.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!