Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Regionale Moldova Ansamblul de la Eşanca, oaza din ţinutul Darabanilor

Ansamblul de la Eşanca, oaza din ţinutul Darabanilor

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Moldova
Un articol de: Ziarul Lumina - 16 Iulie 2015

Biserica şi Casa „Sfânta Lucia“ de la Mănăstirea „Sfânta Treime“ - Eşanca sunt completate armonios de Arhondaricul „Sfântul Cuvios Ioan Iacob Hozevitul“. Lucrările de construcţie ale acestuia au început în anul 2013, după planurile arhitectului Bogdan Negoiţă, şi sunt în plină desfăşurare. Clădirea, cu un cerdac perimetral, cuprinde demisol, parter şi etaj.

Arhondaricul se vrea a fi o ofrandă adusă Sfântului Cuvios Ioan Iacob Hozevitul de obştea acestei mănăstiri şi de toţi ctitorii ei. Acestei clădiri i se adaugă clopotniţa, care asigură şi intrarea în incinta mănăstirii. A fost construită între anii 2009-2013, după planurile arhitectului Bogdan Negoiţă, şi este dispusă pe două paliere, cu două anexe pe laterale. Agheasmatarul cu hramul „Izvorul Tămăduirii“, amplasat în partea sud-estică a incintei, a fost construit în perioada 2010-2013, distingându-se atât prin spaţialitatea interiorului, cât şi prin zvelteţea sa. „Întreaga incintă a mănăstirii, cu edificii frumos amplasate, formează o armonie care încântă privirea. Dragostea de frumos şi rugăciunea au transformat un loc oarecare într-o oază unde pământul se întâlneşte cu cerul şi omul cu Dumnezeu. Întregul complex monahal de tip ştefanian, cu toate edificiile sale care se disting prin caracterul lor unitar, s-a realizat prin multă muncă făcută cu dragoste, cu rugăciune, dar şi cu mari sacrificii materiale, care încorporează donaţii băneşti oferite de oameni care au dorit să-şi înveşnicească numele şi sufletul“, a spus stavrofora Petronia Ilaş, stareţa aşezării monahale. (C. Ciofu)