Aspecte practice ale presei religioase de la noi

Aspecte practice ale presei religioase de la noi

Augustin Păunoiu, 10 Februarie 2019

S-au împlinit săptămâna aceasta 14 ani de apariție neîntreruptă a Ziarului Lumina, primul cotidian creștin din România. La 7 februarie 2005, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, pe atunci Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, susținea la Iași apariția unui instrument modern de comunicare, venit în sprijinul unei pastorații mai eficiente și implementării numeroaselor proiecte sociale ale Bisericii Ortodoxe. Din noiembrie 2007, singurul cotidian creștin ortodox din lume se distribuie la nivel național și este parte componentă a Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române. Un jurnalist autentic știe că „lumea n-o putem îndrepta cu umărul”, cum frumos spunea Ion Luca Caragiale, ci cu cuvântul și, mai ales, cu propria faptă.

Jurnalismul modern este o întreprindere am­bi­­țioasă, mult prea ambițioasă, mai ales dacă judecăm cu mintea celor care au o idee îndreptățit riguroasă asupra posibilităților cunoașterii, a mijloacelor de a o pune în practică pentru a edifica fiecare domeniu de interes public.

Dacă a face jurnalism laic de clasă a reprezentat totdeauna o provocare, cu atât mai dificil este a scrie calitativ presă religioasă. Și nu mă refer aici la dobândirea unei capacități enciclopedice a redactorului pentru a ști să propună și să abordeze subiecte interesante. Pentru că în unele redacții există și această problemă, ca la ședință cineva să vină și să spună cu nonșalanță redactorului-șef: „Nu am nici un subiect în minte astăzi!” Ci mă refer la a reuși să scrii atractiv despre un sat, o biserică, un om, care nu au ceva ieșit din comun.

O viziune corectă asupra subiectului, dublată de profesionalism, dă naștere la mici diferențe care fac deosebirea cea mare între o expunere seacă, fără viață și culoare, care nu impresionează și nu transmite mare lucru, și un text viu, despre care nu poți spune că te plictisește.

Religiosul nu e interesant pentru presa laică din România decât în ajunul marilor sărbători, deși Biserica majoritară, cea Ortodoxă, oferă din plin subiecte reale, demne de a fi prezentate publicului pe tot parcursul anului. Și aici este vorba nu de ceea ce am de­semna sub un termen comod și ambiguu în același timp drept senzațional, adică prezentarea unei greșeli a unui preot sau vreun conflict al cuiva cu autoritatea bisericească. Ci am în vedere teme importante, care ar necesita dezbateri în societate, cum ar fi parteneriatul mai strâns în domeniul asistenței sociale între Stat și Biserică, bineștiind expe­riența acesteia în speță și anvergura lucrării ei la nivel național, demers care ar trebui sprijinit serios fiindcă beneficiarii lui nu sunt puţini.

Primul criteriu al alegerii subiectelor, edificarea spirituală a cititorilor

Biserica Ortodoxă Română are în derulare de ani buni programe și proiecte speciale pe diferite paliere, mergând de la educație până la sănătate. Dar media laică românească le prezintă fulgurant doar în Ajunul Crăciunului sau în apro­pierea Paștilor. Numai atunci sunt vizitate centrele social-filantropice ale Bisericii de care beneficiază mulți copii săraci sau fără părinți și bătrânii neaju­torați, doar atunci sunt căutați preoții care sunt implicați cu toată ființa lor în activitatea de caritate. Revine deci în primul rând presei bisericești datoria să prezinte misiunea preoților din țară și din străinătate, slujitori care sunt pentru semenii lor Hristos venit în ajutorul aproapelui.

Problematica avortului sau legislația privind corupția, șomajul, delincvența juvenilă, precum și abandonul școlar nu sunt teme destinate exclusiv segmentului laic al presei, ci se înscriu și în atenția celei bisericești, căreia nu-i este străin ce vor face în societatea de mâine tinerii neșcola­rizați de azi sau ce se întâmplă când avortul face ravagii, iar echilibrul demografic național poate fi reparat doar parțial și cu costuri și riscuri incalculabile prin imi­granții veniți de pe alte continente, din culturi și cu religii diferite de cea creștină, europeană.

Abordarea unor astfel de subiecte se poate face sub unghiuri diferite, nu doar cel etic, al religiei, ci și sociologic, juridic, economic. Desigur, fiecare ziar are geografia lui internă, fizionomia lui, o schemă după care se ghidează în atacarea temelor. Dar, în primul rând, pentru ca un ziar să funcționeze bine, să fie un jurnal de succes are nevoie de două lucruri, de competență și o echipă editorială în care oamenii să coopereze cu gândul de a trimite către cititori articole interesante.

Ziarul Lumina a pornit în 2005 ca un proiect media complex care urmărea crearea unei punți între Biserică și societate, între viața omului de fiecare zi și cum reușește aceasta să se articuleze eclezial. În toți anii care au urmat, ziarul a cunoscut schimbări majore, care au vizat o creștere calitativă a articolelor. În redacție au sosit oameni din presa laică, încercând cu experiența lor să diversifice abordarea jurnalistică. Profesionalismul și respectul față de propria muncă, responsabilitatea față de ceea ce apare sub numele tău atrag după sine empatia, prietenia, prețuirea cu care-ți răspunde celălalt.

Un ziar care invită la trăirea valorilor creștine

Există o diferență majoră între discursul doctrinal, duhovnicesc și pastoral al Bisericii și cel contingent, evenimențial al mass-mediei asupra realității ecleziale. Prin Ziarul Lumina, dar putem spune prin toate componentele Centrului de Presă BASILICA, actualul Patriarh al României a urmărit și a reușit în același timp reevaluarea formelor în care Biserica Ortodoxă poate fi prezentă în sânul societății românești de azi. Voința Bisericii noastre de a juca un rol activ, inspirator pentru oameni, de a analiza lumea în mijlocul căreia ea predică mesajul Evangheliei lui Hristos pentru a ști să ofere soluții la provocările de zi cu zi, de a lucra la propria ei înnoire, de a se angaja în programe la scară națională a căror utilitate și necesitate sunt evidente, iată răspunsul pe care Patriarhul României și întregul cler ortodox român, alături de credincioși îl dau curentului secularizant și ideologiilor care se propagă cu putere în contemporaneitate. Prin apariția sa cotidiană, Ziarul Lumina nu transmite și nici nu încurajează o atitudine paseistă, defensivă de abandonare a crezului creștin, ci una în care Biserica vine și propune, invită la trăirea valorilor creștine, imitând cuvântul Apostolului Filip, care, la întrebarea adresată de Natanael privind persoana și activitatea lui Iisus: „Din Nazaret poate fi ceva bun?”, a răspuns simplu: „Vino și vezi” (Ioan 1, 46).

Dar Ziarul Lumina nu se adresează numai cititorilor din România, ci, prin intermediul ediției on-line, el reprezintă lentila, vizorul, care oferă oricui este interesat, în toate colțurile lumii, crâmpeie de viață creștină așa cum este ea trăită în țară sau diasporă.

Prezentarea informației religioase depinde de strategia editorială a diferitelor media

Mai există o întrebare care se ridică cu insistență în redacția oricărui jurnal bisericesc: cât de mult se supune regulilor presei laice informația religioasă?

Nu e ușor să stabilești o lege general valabilă pentru totalitatea presei în ceea ce privește ches­tiunea aceasta. În principiu, cadrul după care se elaborează o știre este același, dar, în mod sigur, într-un fel vei anunța sfințirea unei biserici și altfel vei scrie despre furtul unui ATM al unei bănci. Poate că la a doua știre se pricep mulți jurnaliști, dar, paradoxal, la prima, majoritatea se vor poticni, începând cu titulatura săvârșitorilor respectivei slujbe, competența acestor ziariști în sfera religioasă (liturgică, teologică) fiind, eufemistic vorbind, limitată. În acest caz, de cele mai multe ori, redactorul de la ziarul laic nu stăpânește minimul bagaj de cunoștințe pentru informația religioasă pe care o publică.

Revenind, prezentarea infor­mației depinde și de strategia editorială a respectivelor media. La pelerinajele religioase mari de la noi, cum este cel de la București dedicat Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, sau cel de la Iași, în cinstea Sfintei Cuvioase Parascheva, unii vor fi interesați doar de câți oameni au beneficiat de serviciile Ambulanței și nu de ceea ce i-a făcut pe atâția credincioși, nu puțini, veniți din cele mai îndepărtate colțuri ale țării, să fie prezenți la sărbătoare. Pentru unii marginalul reprezintă esențialul. Rămâne ca măcar presa religioasă să prezinte real, obiectiv ceea ce, de prea multe ori, este în mod voit sau nu înfățișat eronat publicului.


Galerie foto:

Lasa un comentariu
Articole asemanatoare
Momentan nu exista articole asemanatoare!

Arhivă ediții

Contactează-ne!