Moldova
Atelier de formare pentru lucrul cu tinerii în parohii

Atelier de formare pentru lucrul cu tinerii în parohii

Pr. Neculai Dorneanu, 13 Februarie 2018

Timp de trei zile, între 5 şi 7 februarie, în liniştea profundă pe care Mănăstirea Suceviţa o împrăştie de secole, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Teofan al Moldovei şi Bucovinei, s-a desfăşurat trainingul Familia preotului şi tinerii comunităţii, susţinut de trainerii creştini Cristian şi Cristina-Elena Neguţ din Bucureşti. Prilejuit de Sectorul de misiune, statistică şi prognoză pastorală al Arhiepiscopiei Iaşilor, îndrumat de arhim. Nicodim Petre, şi implementat prin Biroul misionar al Protopopiatului II Iaşi, trainingul a adunat opt familii de preoţi, cele mai multe angrenate în lucru cu tinerii în parohiile lor. Trainingul a fost axat pe ideea de a învăţa să transformăm o mulţime într-un grup şi apoi un grup într-o echipă. Aşa s-a şi întâmplat. Proiectul care s-a cizelat acolo va căpăta, suntem siguri, cât de curând un contur practic despre care vom mai vorbi.

Atelierul Familia preotului şi tinerii din comunitate - primul de acest fel din Patriarhia Română - a reprezentant pentru participaţi un temeinic început pentru a lucra în echipă. În final s-a hotărât scrierea unui proiect misionar nou care urmăreşte lucrul cu tinerii şi implementarea lui - pentru o perioadă de 16 luni - în 8 parohii din Arhiepiscopia Iaşilor. Trebuie să spunem că majoritatea participanţilor au fost mai dinainte pregătiţi pentru că au avut bucuria de la lua parte, cu alte ocazii, la trainingurile Preotul şi tinerii şi Preoteasa şi tinerii, pregătite de aceiaşi traineri creştini devotaţi Bisericii noastre. Mulţumim lui Dumnezeu pentru aceste binecuvântări!

Între trebuie şi ar fi bine

Biserica Ortodoxă are nevoie de lucrarea misionară a tinerilor din parohiile sale. Atenţia acordată de Biserică tinerei generaţii se manifestă în diferite moduri şi este una în creştere. Tocmai pentru aceasta preoţii şi laicii implicaţi în lucrarea misionară în parohii au nevoie să înveţe şi apoi să aplice metode potrivite pentru a relaţiona cu tinerii, pentru a-i înţelege şi pentru a-i ajuta să fie misionari ai Bisericii Ortodoxe. Ca să o facă cu succes ar fi bine să alcătuiască şi să dezvolte o echipă misionară de tineret în parohie, sau, dacă nu este posibil, într-o echipă comună mai multor parohii. Despre aceasta s-au străduit să ne înveţe şi trainerii creştini Cristian şi Cristina-Elena Neguţ prin intermediul trainingului Familia preotului şi tinerii din comunitate.

S-a plecat de la principiul că lucrarea misionară a fost întotdeauna una de echipă, chiar şi atunci când apostolul sau, după caz, misionarul propovăduia aparent singur - echipa sa era mereu Biserica, al cărei cap este Hristos, Care se ruga pentru reuşita sa. Trainerii au susţinut că în lucrul misionar cu tinerii în parohie ai nevoie să te sprijini pe o echipă alcătuită chiar de tineri. Dar mai întâi ar fi bine să înveţi să o alcătuieşti, să o menţii şi să o dezvolţi şi abia apoi trebuie să începi să o foloseşti pentru misiune.

O altă coordonată a întâlnirii a fost să facem diferenţa, din perspectivă misionară, a manierii de lucru cu tinerii în parohie între a ordona şi a ruga, între a oferi libertate de iniţiativă şi a coordona chiar şi când nu este nevoie. Pentru a face aceasta este nevoie de un balans fin între trebuie şi ar fi bine prin care să-i învăţăm pe tineri să facă diferenţa între certitudini revelate şi păreri personale, între realităţile dumnezeieşti şi de neschimbat propovăduite de Biserică şi părerile oamenilor mai mult sau mai puţin credincioşi. Tânărul misionar creştin, când are de mărturisit un adevăr deplin, trebuie să-l spună! Dar dacă are o părere personală, ar fi bine mai întâi s-o verifice şi apoi să o mărturisească. Pentru tânăr este foarte important să nu se lase înşelat şi nici să nu înşele aşteptările altora! Avem nevoie să argumentăm pentru ca tinerii să ne înţeleagă, urmeze şi susţină în activităţile noastre din parohii pentru mărturisirea şi întărirea credinţei. Trebuie stă pe buzele noastre zilnic, dar ar fi bine să nu transformăm folosirea lui într-o bagatelă... pentru că, într-adevăr acum chiar trebuie să facem misiune, iar tinerii sunt cei mai potriviţi pentru aceasta! Ei pot să-şi asume mărturisirea credinţei având curaj şi dezinvoltură ca pe un obiectiv absolut care trebuie împlinit fără nici o îndoială (certitudinile sunt rare, puţine şi gândesc că tocmai de aceea sunt revelate de Dumnezeu; ca atare şi verbul trebuie ar fi bine să fie limitat doar la acţiunile fundamentale...). Cât despre modul în care ar fi bine să fie făcută această mărturisire, potrivit darului fiecărui mărturisitor în parte, tinerii au nevoie şi ar fi bine să fie formaţi şi să înveţe să devină misionari. Referitor la formatorii lor, preoţii şi laicii implicaţi în lucrarea misionară din parohie, aceştia trebuie la rândul lor să înveţe cum să transmită dorinţa şi lucrarea misionară tinerilor! În acest context trainingurile cum sunt Preotul şi tinerii, Preoteasa şi tinerii şi, mai nou, Familia preotului şi tinerii devin mijloace fundamentale de pregătire.

Tinerii au nevoie să-şi exprime libertatea prin exerciţiul de a alege ce fel de slujire doresc să aibă în Biserică. Numai în cunoştinţă de cauză vor putea să acţioneze cu încredere. Opţiunea este de preferat ordinului în acţiunea misionară - diferenţa dintre ar fi bine şi trebuie se va traduce pentru ei printr-o angajare misionară deschisă şi deplină, care îşi va produce efectul pe termen lung. Relaţia şi lucrarea noastră cu tinerii ne cere să apelăm la ar fi bine în locul lui trebuie! Tinerii vor alege şi vor şti când să înlocuiască primul termen cu cel de al doilea. Ca şi noi, adulţii, ei suferă dacă primesc comenzi pe care trebuie să le execute fără să le înţeleagă, pentru că le ceri să facă ceva fără să le oferi în schimb ceea ce rămâne un act fundamental: încrederea manifestată prin explicaţiile de care au nevoie pentru a înţelege scopul propus.

Misiunea noastră în lucrul cu tinerii este de a le explica că ar fi bine să se alăture efortului misionar al Bisericii şi, înţelegând, ei să accepte că sunt chemaţi şi trebuie să devină misionarii de mâine ai Ortodoxiei româneşti şi universale. Avem nevoie să explicăm tinerilor de ce ar fi bine să aibă o viaţă creştină curată şi implicată pentru că sunt chemaţi acum şi trebuie să-L mărturisească pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos într-o lume care tinde să propovăduiască o „credinţă" mincinoasă potrivită păcatelor ei!

Tinerii tind să rămână izolaţi în Biserică pentru că se consideră neînţeleşi de adulţi. Vrei să le ceri să participe la proiectul tău misionar? Atunci nu trebuie să le impui viziunea ta - chiar şi atunci când aceasta este corectă şi de folos - dacă nu le dezvolţi mai întâi propria libertate. Tinerii au nevoie să înveţe să fie şi să se păstreze liberi iar acest lucru nu se poate întâmpla decât dacă vor întâlni oameni cu adevărat liberi şi nu nişte politruci care mimează un discurs şi comportament pseudoliber pentru că, în realitate, sunt subjugaţi minciunii unei vieţi şi unei gândiri duplicitare care va sfârşi prin a ucide conştiinţa...

De aceea, lucrarea noastră misionară cu tinerii Bisericii trebuie să fie una sinceră şi ar fi bine să fie foarte clară în intenţia pe termen scurt şi în viziunea pe termen lung pentru a fi credibilă.

Aşa cum ne creştem tinerii în credinţă, în comunicare şi în acţiunea propovăduirii vieţii creştine autentice, aşa vor replica atunci când vor ajunge la deplina maturitate şi vor fi puşi în situaţia să mărturisească apartenenţa lor la Biserica Ortodoxă, la viaţa morală şi harică a acesteia.

Trebuie să fim cu toţii creştini autentici! Aşa cred şi mărturisesc! Ar fi bine, însă, să începem să înţelegem că tinerii, chemaţi acum să devină misionari, aşteaptă să fie ajutaţi să înţeleagă de ce. Depinde de noi, preoţi şi laici implicaţi în misiunea Bisericii, cum lansăm această chemare pentru a fi primită, înţeleasă şi aplicată de tânăra generaţie.

Meditaţia aceasta mi-a fost prilejuită de un parcurs simplu, concertat şi scurt, de doar câteva zile, ale căror ore nu însumeză doar trecere, ci şi valoare formatoare... A fost un adevărat simpozion în care începi să înţelegi practic cum ar fi bine să lucrezi în echipă înainte de a spune cineva că trebuie să faci acest lucru. Să înţelegi că ar fi bine să ai o echipă tânără în parohie, dar şi că acest lucru trebuie să se întâmple acum!

Sunt convins că există mulţi tineri care ne aşteaptă să le oferim o echipă misionară în care ei să-şi valorifice talantul. Nu ne rămâne decât, cu ajutorul lui Dumnezeu, să purcedem la treabă - nu spun că trebuie, ci că ar fi bine...


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!