Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Regionale Oltenia Atenagora Atenianul, primul apologet cu titlu de „filosof creştin”

Atenagora Atenianul, primul apologet cu titlu de „filosof creştin”

Un articol de: Pr. Ioniță Apostolache - 25 Ianuarie 2016

Un alt nume pentru apologetica creştină a primelor veacuri este Atenagora Atenianul. Nu ne sunt date prea multe detalii biografice despre dânsul. Se ştie însă că, înainte de a deveni creştin, a scris împotriva Bisericii. Cercetând însă Sfintele Scripturi, a descoperit „filosofia” cea adevărată, devenind astfel, asemenea Sfântului Apostol Pavel, „un propovăduitor al credinţei pe care mai înainte o prigonise” (Rev. F. Watson, The Defenders of the Faith, p. 152). Ca apologet a activat în perioada 177‑180, în vremea împăratului roman Marc Aureliu. A alcătuit o lucrare apologetică intitulată „Scolie în favoarea creştinilor” şi un tratat „Despre învierea morţilor”. Se distinge printr‑un stil foarte clar şi concis, astfel încât „în vremea aceea poate nici un alt scriitor creştin n‑a fost mai stăpân pe mitologia şi filosofia greacă decât el... depăşeşte aproape pe toţi scriitorii secolului al II‑lea în ceea ce priveşte talentul literar, simţul lingvistic, exactitatea şi limpezimea limbajului şi vocabularul expresiv” (Papadopoulos, Patrologie, vol, I, pp. 260‑261). Toate aceste calităţi îi confirmă reputaţia de „filosof creştin”, fiind în fapt singurul reprezentant al epocii sale care merită pe deplin acest calificativ. Mărturisirea sa este mai mult filosofică decât teologică. S‑a vehiculat în acest sens că, dând la o parte fundamentarea biblică, Atenagora şi‑ar fi dorit să combată acuzele ce se aduceau creştinismului (ateism, incest, antropofagie) „cu argumentele pe care nu le negau acuzatorii”. Astfel, a reuşit să justifice credinţa într‑un singur Dumnezeu adevărat, „nenăscut, creator al lumii, de necuprins, aducător în lumină al Fiului şi al Duhului”. La fel de importante rămân şi însemnările sale despre „învierea morţilor”, alcătuite pentru a „răspunde păgânilor care înţeleg greşit ceea ce săvârşesc creştinii în adunările lor” (ibidem, p. 261).

Lucrarea apologetică a lui Atenagora, „Scolie în favoarea creştinilor”, ar putea fi socotită drept „cea mai completă şi mai clară apologie scrisă în favoarea creştinilor. Cu destul curaj, dar cu mult tact, el respinge cele trei acuze absurde aduse creştinilor: cea de ateism, de ospeţe thiestice şi de incest oedipic... Denunţând absurditatea acestui procedeu întâlnit în scrisul tuturor celorlalţi apologeţi, Atenagora aduce bogate informaţii din filosofie şi din mitologie, dovedind superioritatea concepţiei creştine, umanitarismul şi chiar utilitarismul ei în cadrul imperiului” (Pr. prof. T. Bodogae, în Apologeţi de limbă greacă, pp. 487‑488).