Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Atmosfera vechilor şezători, reînviată la Conceşti

Atmosfera vechilor şezători, reînviată la Conceşti

Data: 11 Feb 2008

Localitatea Conceşti (jud. Botoşani) a fost ieri gazda unor manifestări culturale cum rar se întâlnesc în zilele noastre. Pe scena Căminului Cultural din localitate s-a desfăşurat o şezătoare autentică, susţinută de creatoare populare cunoscute pentru ţesăturile lor în întreaga zonă a Botoşanilor. Evenimentul, organizat de Centrul pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale Botoşani şi Biblioteca Comunală Conceşti, în cadrul manifestării „Şezătorile iernii“, a fost precedat de lansarea cărţii „Dor de infinit“ a unuia dintre cei mai valoroşi dascăli ai Şcolii Conceşti, prof. Gheorghe Ţuculeanu. A urmat apoi vernisarea Colecţiei muzeale săteşti, cu piese unice în întreg judeţul, iar în final, un spectacol artistic susţinut de Ansamblul „Datina“ din Botoşani.

Manifestările, care au umplut ieri până la refuz sala de spectacole a Căminului Cultural din Conceşti, au debutat cu lansarea volumului „Dor de infinit“ al profesorului Gheorghe Ţuculeanu. Au participat renumiţi scriitori botoşăneni, printre care poeţii Gellu Dorian şi Victor Teişanu, precum şi Lucian Alexa şi Vlad Scutelnicu, dar şi un grup de cititori ai Bibliotecii Comunale.

Intenţia organizatorilor, de a reînvia vechile tradiţii ale satului românesc, s-a concretizat cu succes în momentul artistic dedicat şezătorii, susţinut de creatoare populare din localitate, renumite în întregul ţinut al Botoşanilor: Eugenia Hudişteanu, Olga Avasiloaiei, Viorica Andriş, Elena Sofronescu şi Viorica Cojocea. Femeile şi-au dovedit dibăcia în mânuirea fusului, a vârtelniţei, în depănarea firului de cânepă, în pregătitul bătăturii şi urzelii pentru aşezarea lucrului la războiul de ţesut. Reuşita şezătorii s-a datorat tocmai firescului lucrurilor şi naturaleţii femeilor care au participat. Nimic nu a fost regizat; participantele au cântat melodii autentice, au schimbat reţete, şi-au „furat“ modelele ţesăturilor, spre deliciul celor aflaţi în sală, care au retrăit un crâmpei din viaţa satului de odinioară.

Un alt moment important al manifestărilor l-a constituit vernisarea Colecţiei muzeale săteşti, realizată de Aglaia Bălinişteanu, bibliotecar al Bibliotecii Comunale şi prezentată de prof. Margareta Mihalache, referent etnograf în cadrul Centrului pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale Botoşani. „Această colecţie impresionează prin elementele originale, care reuşesc să-i asigure unicitate şi chiar să o singularizeze în rândul celorlalte colecţii muzeale ale zonei etnografice Botoşani. Câteva dintre aceste elemente singulare sunt coloritul şi motivele geometrice sau florale puternic stilizate ale costumelor populare. Munca doamnei bibliotecar, Aglaia Bălinişteanu, de achiziţionare a acestor piese, a fost făcută cu mult discernământ şi pasiune, asemenea unui veritabil etnograf“, a declarat prof. Margareta Mihalache.

Colecţia muzeală de la Conceşti, care are un caracter permanent, a fost înfiinţată în urmă cu trei ani, după alţi doi ani de muncă pentru colecţionarea şi recondiţionarea pieselor. Costumele tradiţionale şi ţesăturile au fost adunate de la bătrânii din localitate, care au vrut astfel să nu-şi uite rădăcinile. Printre cele mai valoroase piese ale colecţiei se numără costume populare vechi de peste o sută de ani, bundiţe de mire ţesute în casă, batiste de vornicel, unice în întreaga zonă de nord a Moldovei, sumane şi scoarţe cu motive originale. (O.B.)