Timp liber
Balcic, oraşul odihnitor şi creativ

Balcic, oraşul odihnitor şi creativ

Ioana Bogdan, 13 August 2011

Emblema oraşului Balcic de pe ţărmul bulgăresc al Mării Negre rămâne imensa şi sofisticata grădină botanică, ce adăposteşte spaţii de reculegere şi creaţie, toate născute din dorinţa reginei Maria. De aceea, la sfârşit de sezon, un loc ideal de relaxare este staţiunea Balcic, situată la circa 30 de kilometri de Varna.

Romantic, cochet, însorit şi insolit, filigranat cu străzi minuscule, care se răsucesc elegant până în ţărmul mării, oraşul Balcic păstrează aerul feminin şi energic al reginei Maria, recunoscută pentru gusturile sale rafinate în materie de literatură, muzică, pictură şi colecţii de artă. După moartea soţului ei, regele Ferdinand, timp de 13 ani după ce a descoperit ţinutul tainic de la malul mării, regina s-a consacrat artei şi nu de puţine ori a ajutat cu fonduri substanţiale personalităţile din lumea literară şi artistică ce-i frecventau anturajul. Din colecţiile sale de artă fac parte lucrările lui Arthur Verona, Ştefan Popescu, Kimon Loghi, Nicolae Vermont, Cecilia Cuţescu Storck, Eustaţiu Stoenescu.

Fără să ştie prea bine regina ce-i va rezerva istoria, dincolo de realizările sale artistice, de acuarelele ce reprezentau crini ori maci, de versuri sau de textele literare dedicate copiilor, dincolo de vizibila înclinaţie filantropică, de vreme ce investea deseori în tinerele talente, regina a lăsat în urmă, alături de cei cinci copii, locul minunat de creaţie, grădina botanică de la Balcic, care i-a devenit reşedinţă de vară.

Autorul aranjamentului inedit al grădinii terasate din centrul oraşului-golf este un anume Jules Janin de origine elveţiană, arhitectul parcului şi, totodată, grădinarul ei. În memoria sa, regina a scris câteva cuvinte lămuritoare pentru posteritate: "Lui Jules Janin, care a realizat visul meu prin prezenta grădină. Maria".

Spaţiu al feminităţii şi maternităţii

La început, grădina a servit drept parc pentru castelul regal, ridicat de arhitecţii Amerigo şi Augustino, între 1924 şi 1927, anul în care trece la Domnul regele Ferdinand. În prezent, 2.000 de specii de plante au transformat această oază de verdeaţă într-o veritabilă colecţie vie, nelipsită de simţ artistic. Renumiţi sunt îndeosebi cactuşii, iar florile îndrăgite sunt magnoliile şi trandafirii.

În fapt, acest spaţiu matern - un golf aflat la adăpostul munţilor calcaroşi - a avut o apartenenţă destul de tulbure la început de secol XX, un posibil semn că el era, în fond, hărăzit odihnei şi creaţiei. Teritoriul a intrat în posesia românilor în anul 1913, la prima ocupare a Dobrogei de Sud, şi a făcut parte dintre graniţele ţării noastre până în 1916. După Primul Război Mondial, ca recompensă de război, el a revenit din nou românilor, şi abia la 1921, în timpul unei vizite a reginei Maria aici, aceasta a făcut o pasiune fulgerătoare pentru peisajul edenic şi, aflându-se în căutarea unei reşedinţe de vară, a cumpărat morile de apă, viile şi grădinile, în suprafaţă totală de 35 de hectare. În anul 1940, prin cel de-al doilea Dictat de la Viena, Balcicul a fost restituit Bulgariei, şi 15 ani mai târziu a intrat sub patronajul Universităţii de stat "Sfântul Kliment Ohridski" din Sofia, locul fiind destinat studiului botanicii. Dreptul de proprietate şi de colectare a veniturilor din turism au fost multă vreme dezbătute. În final, Ministerul bulgar al Culturii a preluat 183.000 de metri pătraţi din teritoriul disputat, iar Universitatea din Sofia, 10.000 de metri pătraţi, pe care îi administrează în continuare în scop ştiinţific.

O cazare regală

Turismul s-a dezvoltat aşadar în interiorul, dar şi în jurul acestei perle turistice şi culturale de la ţărmul Mării Negre, cu atât mai mult cu cât turiştii veniţi în staţiunile Nisipurile de Aur ori Albena pot face, într-o singură zi, o mică excursie la Balcic. Comercianţii pun la dispoziţie turiştilor nu numai privelişti impresionante, plimbări cu barca, sesiuni de pescuit şi seri romantice pe vapor, ci şi cazare în timpul sezonului şi în extrasezon, vândută la preţuri convenabile pentru români, în hoteluri de 2, 3 şi 4 stele.

Până la sfârşitul lunii august, Hotelul Lotos, de trei stele, situat chiar în portul Balcic, oferă cazare în cameră dublă, la un preţ de 21 de euro pe noapte, urmând ca, în luna septembrie, costurile să scadă până la 9 euro pentru o persoană în cameră dublă.

Iar cine doreşte să împrumute din aerul odihnitor pe care îl emană grădina botanică, se poate caza la Hotel Ahilea, de 3 stele, amplasat foarte aproape de locul iubit de regină şi la 150 de metri de plajă. În luna septembrie, preţul pentru cazarea unei persoane în cameră dublă la acest hotel, pe noapte, poate ajunge la 23 de euro, cu toate mesele incluse. Hotelul este dotat cu piscină şi terenuri de tenis şi zilnic, contra unui preţ situat între 5 şi 10 leva, turistul poate iniţia o plimbare prin grădinile reginei. Cu atât mai mult cu cât, pe aleea principală care duce către grădina botanică, se află bazarul doldora de comercianţi de suvenire şi îmbietoare restaurante cu specific bulgăresc şi românesc.

Şi chiar dacă hotelurile de patru stele au preţuri mai piperate, serviciile pe care le pun ele la dispoziţie fac toţi banii. Astfel, pentru cei care caută confortul, în absenţa zgomotului specific staţiunilor de pe litoral, Hotel Mistral le stă la dispoziţie. Şi nu doar el. Cum regina a iubit aşa de mult arta încât, din ordinul său, în jurul staţiunii bulgăreşti Balcic, au fost construite 130 de vile pentru artişti, oameni de afaceri ori jurnalişti care se găseau în anturajul ei, astăzi, un hotel de 4 stele poartă numele reginei Maria, aşteptându-i pe turiştii care vor să viziteze Balcicul în formaţie regală, aşa cum însăşi regina l-a vizitat pentru prima oară la 1921.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!