Religie şi ştiinţă
Bătrâneţile întineresc zilnic

Bătrâneţile întineresc zilnic

Diac. Adrian Sorin Mihalache, 03 Septembrie 2011

Multă vreme, ştiinţele medicale au afirmat că sistemul nervos nu prezintă mecanisme regenerative. Se credea că celulele nervoase, în număr de aproximativ 100 de miliarde, ar fi expuse unui permanent proces de îmbătrânire şi moarte, încă de la naştere. Aceasta însemna, de fapt, că pe măsura trecerii timpului, de la copilărie şi adolescenţă până la bătrâneţe, sistemul nervos central, creierul în speţă, dincolo de dezvoltările succesive, corespunzătoare diferitelor etape de formare, ar înregistra un declin tacit, permanent şi inevitabil, care s-ar simţi tot mai evident cu trecerea timpului.

Explicaţii de acest fel erau invocate adesea pentru a justifica slăbirea considerabilă a capacităţilor sistemului nervos şi pentru numărul însemnat de afecţiuni neuronale al persoanelor de vârstă înaintată. Incapabil să se refacă, creierul nu ar mai putea să asigure, de la o vreme, calitatea funcţiilor cerebrale şi a activităţilor cognitive.

Totul pare să moară, însă nimic nu poate fi regenerat

Câteva caracteristici, atribuite celulei neuronale şi sistemului nervos în ansamblu, justificau astfel de consideraţii. Se ştia, de pildă, de mai multă vreme că celulele nervoase nu se multiplică. De exemplu, în condiţii normale, celulele pielii se regenerează. La fel, se pot naşte celule hepatice noi sau celule noi în ţesutul osos, permiţând ficatului sau oaselor să se refacă. Este cazul multor ţesuturi şi organe din corp, capabile să se refacă după ce au fost afectate de anumite leziuni. Spre deosebire de acestea însă, ţesutul nervos părea că nu se regenerează în nici un fel, pentru că nu dispune de mecanisme care să asigure naşterea unor celule neuronale noi.

Practic, suferinzilor care sperau să se refacă de pe urma unor atacuri cerebrale sau bătrânilor dornici să dobândească înţelepciunea plină de luciditate a senectuţii, medicina nu avea să le spună decât cuvintele pesimiste ale unui reputat neurolog, Santiago Cajal: "Totul pare să moară, însă nimic nu poate fi regenerat!" 1

Dacă ar fi să zăbovim, preţ de câteva rânduri, la o posibilă perspectivă spirituală privind acest tablou sumbru despre vârsta înaintată, nu ar fi prea multe de spus. Este adevărat că bătrâneţea şi suferinţele ei inerente sunt înţelese adesea ca o pregătire spirituală a omului pentru o despărţire mai uşoară de lumea aceasta. Întrucât trupul slăbeşte imboldurile sale spre cuprinderea experienţelor sensibile, vârsta înaintată ar putea fi asociată, în abordarea spiritualităţii creştine, cu o mai intensă lucrare a despătimirii. Bătrâneţea conferă omului şansa intensificării vieţii spirituale, în care e mai lesne resimţită despărţirea de seducţiile dulci-amare ale lumii sensibile.

Părintele Dumitru Stăniloae scrie că o anumită slăbire a trupului specifică perioadei dinainte de obştescul sfârşit al vieţii este o stare pregătitoare, ce intensifică dispoziţia omului de predare totală către Dumnezeu. Cei în vârstă, care sunt încercaţi de boală sau de neputinţe, "îşi însuşesc (...) starea de slăbiciune şi neputinţă totală a trupului, ca pe o întregire a dispoziţiei de predare a lor lui Dumnezeu, de lăsare în voia Lui, de unire cu El, ca pe o eliberare (...) de pasiunile înrobitoare şi în primul rând de orgoliu, care pun o distanţă între ei şi Dumnezeu" 2. În felul acesta, "moartea ca despărţire a trupului de suflet şi ca descompunere a trupului acestuia îngroşat nu mai e nici ea trăită ca pedeapsă, (...) ci ca predare lui Dumnezeu, ca mijloc al unirii cu El" 3.

Totuşi, puse lângă cele afirmate anterior, aceste consideraţii conturează o situaţie contradictorie. Dacă bătrâneţea ar însemna, pe lângă diminuarea forţei fizice şi a mişcărilor pătimaşe ale omului, şi o slăbire inevitabilă a capacităţilor cognitive şi o degenerare a sistemului nervos, ar fi greu să asociem vârsta a treia cu înţelepciunea şi cu intensificarea stărilor contemplative specifice unei vieţi spirituale.

Somnul celulelor stem

Însă datele medicale privind funcţionarea sistemului nervos s-au schimbat semnificativ. Între timp au fost descoperite celulele stem (celule suşă, precursoare sau nediferenţiate) - un fel de "material primordial", o matrice a vieţii biologice care asigură refacerea ţesuturilor şi organelor din corpul omenesc. În primele stadii de viaţă ale organismului, în celula fecundată, au loc segmentarea şi multiplicarea acestor celule. După un anumit timp, apare şi procesul de diferenţiere a celulelor stem. Până acum identice morfo-funcţional, celulele se deosebesc unele de altele, dând naştere primelor structuri care vor constitui organele şi ţesuturile corpului. Ei bine, s-a descoperit faptul că organismul uman dispune de o anumită rezervă de celule stem, păstrate în organe, inclusiv în creier, pe toată durata vieţii. De asemenea, s-a constatat că aceste celule au un potenţial regenerativ, fiind capabile să "repare" ţesuturile sau organele afectate. De aceea au şi apărut cercetări medicale care urmăresc punerea la punct a unor procedee terapeutice regenerative pe baza celulelor stem.

Totuşi unele rezultate au indicat că celule stem neuronale din creierul adulţilor sunt într-o stare "somnolentă", ce nu permite multiplicarea sau diferenţierea lor, încât ele nu pot da naşterea celulelor nervoase noi. Ei bine, au urmat alte cercetări surprinzătoare, care au dovedit că celulele stem pot fi "trezite" din somnolenţa lor, prin activităţi voluntare, cum ar fi efortul fizic sau intelectual 4.

Pe de altă parte, opinii avizate au sugerat o vreme că "rezerva" de celule stem şi frecvenţa cu care acestea dau naştere celulelor nervoase noi scad considerabil cu vârsta. De fapt, până la jumătatea deceniului trecut s-a considerat că scăderea ratei de apariţie a noilor neuroni e dată de scăderea rezervei de "materie primă", de celule stem neuronale.

Însă, curând, în această privinţă, unele descoperiri au produs alte surprize: celulele stem neuronale existente în hipocampus nu scad odată cu vârsta! Adulţii nu au un număr mai mic de celule stem în această arie din creier. Nu "materia primă" scade, ci intensitatea procesului de divizare şi diferenţiere a celulelor stem. (De exemplu, unele studii pe animale au arătat că, în timp ce la vârste fragede 25% din celulele stem se divid, doar 8% se mai divid la adult şi doar 4% la vârstă înaintată 5.)

Facem o paranteză aici. S-ar putea crede, la prima lectură, că multiplicarea celulelor stem este un avantaj absolut. Nu este chiar aşa. Cercetători de la Salt Institute for Biological Studies au avut în atenţie "somnul fiziologic" al celulelor stem neuronale şi cauzele lui. Pe de o parte, spun ei, somnolenţa lor este necesară, întrucât e evitată multiplicarea indefinită a celulelor, chestiune care ar conduce la apariţia tumorilor. Pe de altă parte, în stare somnolentă, celulele rămân "disponibile" pentru "intervenţia" în situaţii de degenerescenţă. Asta se şi întâmplă când mecanismul de sedare celulară e oprit; celulele stem încep să se înmulţească şi să se diferenţieze, dând naştere noilor celule nervoase 6.

Neurogeneza - înnoirea creierului

O serie întreagă de descoperiri extraordinare s-au adaugat între timp, accentuând şi mai mult schimbarea de perspectivă privind funcţionarea creierului în cazul adulţilor. Datele confirmă că sistemul nervos al adulţilor nu este într-un declin iremediabil.

Unele rezultate, apărute începând cu 1960, au arătat că în creierul multor specii de animale apar celule nervoase noi! Un timp însă, în absenţa unei metode adecvate, cercetările nu au putut investiga naşterea celulelor nervoase la om. Câteva idei de investigaţie au apărut după 1999 în legătură cu unii pacienţi bolnavi de cancer. Pentru vizualizarea răspândirii unor forme de cancer, procedeele medicale indică injectarea pacienţilor cu o substanţă ce "marchează" celulele tumorale noi. În acest fel, medicii pot observa gradul de răspândire şi viteza de expansiune a afecţiunii, precum şi localizarea tumorilor noi. Cercetătorii interesaţi să vizualizeze posibilitatea apariţiei unor celule neuronale noi în creierul adulţilor au folosit aceste situaţii medicale. De fapt, substanţa utilizată pentru vizualizarea răspândirii celulelor tumorale marchează toate celulele noi apărute în organism. În particular, deci, în cazul unor forme de cancer care au afectat creierul, procedeul permite marcarea tuturor celulelor noi din creier, inclusiv a neuronilor sănătoşi. În acest fel, cercetătorii au scos la iveală că şi în cazul unor pacienţi cu vârste mai mari de 70 de ani, în creier se nasc neuroni noi! Studiul mostrelor de ţesut prelevate după autopsie a arătat că în creierul pacienţilor au apărut neuroni sănătoşi. Concluziile spun că, într-o regiune numită girusul dentat (situat în hipocamp), se nasc între 500 şi 1.000 de neuroni în fiecare zi, pe toată durata vieţii!

Aşadar, s-ar putea spune că bătrâneţea e însoţită mereu de un proces de întinerire celulară!

Este adevărat că 1.000 de neuroni ar putea să pară un număr nesemnificativ, însă nu este chiar aşa. Pentru că fiecare neuron aduce cu sine posibilitatea a 10.000 de conexiuni cu ceilalţi neuroni existenţi în sistem - legături prin care noile celule se conectează la reţelele existente, contribuind la restaurarea sau dezvoltarea funcţiilor de care acelea răspund.

Efortul voluntar şi regenerarea neuronală

Cum celulele neuronale nu se multiplică, era de aşteptat ca noile celule nervoase din creierul adulţilor să rezulte din "transformarea" celulelor stem, un proces similar cu cel petrecut în primele stadii de viaţă. Dar, cum s-a spus, celulele stem par să nu scadă în hipocamp odată cu vârsta. De aceea, cercetătorii au fost interesaţi de cauzele care determină totuşi ca, de la o anumită vârstă, rata naşterii celulelor nervoase noi să scadă, cu toate că rezerva de celule precursoare rămâne aproape aceeaşi. Ce anume face ca procesul de diferenţiere să fie diminuat?

Mai întâi trebuie spus că, potrivit unor cercetări din ultimii ani, un rol important în "somnul" celulelor stem îl joacă astrocitele - celule nervoase de dimensiuni mai mari, în formă de stea - care blochează, prin două molecule specifice, "trezirea" celulelor. De asemenea, au fost identificate două proteine care joacă un rol decisiv în declanşarea divizării celulelor stem neuronale 7 şi în diferenţierea lor 8.

Însă sunt deosebit de relevante aici rezultatele unui alt studiu, dat publicităţii în 2008, care arată că exerciţiile mentale stimulează naşterea celulelor nervoase din celulele stem neuronale 9. O cercetare mai nouă, efectuată în urmă cu un an la Universitatea din Florida, confirmă că procesul de neurogeneză este în strânsă legătură cu activitatea de învăţare, cu efortul fizic şi cu folosirea memoriei 10. (Situaţia s-a dovedit valabilă,

de exemplu, şi în cazul unor cercetări mai vechi, efectuate cu unele specii de animale care au avut creierul afectat de accidente sau de radiaţii 11.) Un alt studiu recent confirmă şi el că efortul mental e strâns legat de procesul de formare a neuronilor noi 12. Mai mult, activitatea fizică şi mediul îmbogăţit, cu sarcini multiple şi diverse, "îngroaşă cortexul", stimulând conectarea neuronilor noi în reţelele existente.

Câteva indicii fiziologice pentru o vocaţie spirituală

Desigur, aceste rezultate pot fi privite mai lesne într-o lumină spirituală. Viaţa duhovnicească, trăită la vârsta înaintată, primeşte un corelativ fiziologic edificator. În date de acest fel, s-ar putea vedea câteva indicii discrete despre vocaţia spirituală a omului, câteva urme întipărite în intimitatea trupului său. Neurogeneza, pe de o parte, efortul fizic şi mental voluntar ce regenerează sistemului nervos, de partea cealaltă, pot fi, într-o lectură simbolică, semnele adecvării trupului la nesfârşita lucrare de înnoire a minţii şi a vieţii prin efort ascetic, osteneală la care e chemat omul pentru primenirea duhovnicească.

Desigur, din perspectivă creştină, esenţial în toată această lucrare de înnoire a vieţii este ajutorul lui Dumnezeu, lucrarea harului, în interiorul unei comuniuni de viaţă cu El. "Câtă vreme tindem spre Dumnezeu cu stăruinţă, prin iubirea de înţelepciune cu fapta, întru sudoarea feţii, micşorând patimile trupului, Domnul mănâncă cu noi la masa darurilor Sale pâinea cea spre fiinţă, câştigată din plugăria virtuţilor, care sprijineşte inimile oamenilor. Dar când prin nepătimire se sfinţeşte în noi numele Său şi El împărăţeşte în toate puterile sufletului nostru, împăcând cele răzvrătite şi supunând ceea ce e rău gândului bun, şi voia Lui se face şi pe pământ ca în cer, atunci bea cu noi întru împărăţia Sa venită la noi băutura nouă, mai presus de cuvânt, a înţelepciunii Cuvântului, amestecată cu umilinţa şi cunoştinţa unor taine mari. Iar ajungând noi la împărtăşirea de Duhul Sfânt şi schimbându-ne cu schimbarea cea bună întru înnoirea minţii noastre, atunci El, Dumnezeu fiind, va fi cu noi ca şi cu nişte dumnezei..." 13

Note:

1 Apud Bruce Teter şi J. Wesson Ashford, "Neuroplasticity in Alzheimerâs Disease", în rev. Journal of Neuroscience Research, nr. 70, 1 noiembrie 2002, p. 402.

2 Pr. Dumitru Stăniloae, Teologie Dogmatică Ortodoxă, vol. 3, Editura IBMBOR, Bucureşti, 1997, p. 152.

3 Ibidem.

4 Cf. Sebastian Lugert ş.a., "Quiescent and Active Hippocampal Neural Stem Cells with Distinct Morphologies Respond Selectively to Physiological and Pathological Stimuli and Aging" în rev. Cell Stem Cell, vol. 6, 7, mai 2010, pp. 445-456.

5 Cf. Bharathi Hattiangady, ş.a., "Aging does not alter the number or phenotype of putative stem/progenitor cells in the neurogenic region of the hippocampus", în rev. Neurobiology of Aging vol. 29, nr. 1, ian. 2008, pp. 129-147.

6 Cf. Helena Mirasend ş.a., "Signaling through BMPR-IA Regulates Quiescence and Long-Term Activity of Neural Stem Cells in the Adult Hippocampus", în rev. Cell Stem Cell, vol. 7, nr. 1, 2 iulie 2010, pp. 78-89.

7 Cf. "Brain Stem Cells Can Be Awakened, Say Scientists" în Sciencedaily, 9 iunie 2008, şonlineţ în http://www. sciencedaily.com /releases /2008/06/080606110925 .htm, data accesării: 20 august 2011.

8 Cf. Mirco H.H. Schmidt ş.a., "Epidermal growth factor-like domain 7 (EGFL7) modulates Notch signalling and affects neural stem cell renewal", în rev. Nature Cell Biology, nr. 11, 2 iulie 2009, pp. 873-880.

9 Cf. Chih-Wei Wu ş.a., "Exercise enhances the proliferation of neural stem cells and neurite growth and survival of neuronal progenitor cells in dentate gyrus of middle-aged mice", în rev. Journal of Applied Physiology, vol. 105, nr. 5, noiembrie 2008, pp. 1585-1594.

10 Cf. "Nerve Cell Production Linked to Memory in Humans", în Sciencedaily, 26 august 2010 şonlineţ în http://www.sciencedaily.com/releases/2010/08/100826113258.htm, data accesării: 20 august 2011.

11 Cf. "Exercise Reduces Damage After Therapeutic Irradiation To The Brain" în Sciencedaily, 7 septembrie 2008, şonlineţ în http://www.sciencedaily.com/releases/2008/09/080903075621.html, data accesării: 22 august 2011.

12 Cf. Amar Sahay ş.a., "Increasing adult hippocampal neurogenesis is sufficient to improve pattern separation", în rev. Nature, nr. 472, 28 April 2011, pp. 466-470.

13 Cuviosul Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire şi despre cunoştinţă, suta a doua, cap. 91, în Filocalia românească, vol. VI, pp. 262-263.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!