Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Regionale Transilvania Bază de date a populaţiei istorice din România, la universitatea clujeană „Babeş-Bolyai”

Bază de date a populaţiei istorice din România, la universitatea clujeană „Babeş-Bolyai”

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Transilvania
Un articol de: Ziarul Lumina - 29 Aprilie 2017

Prima bază de date a populaţiei istorice din România, care cuprinde informaţii despre sute de mii de oameni care au trăit între 1850 şi 1914, în Transilvania, a fost lansată joi, 28 aprilie, de Centrul de Studiere a Populaţiei din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB). Baza de date va constitui un instrument important, atât pentru cercetători, care pot genera în viitor studii despre istoria, demografia, educaţia, sănătatea societăţii transilvane din perioada menţionată, cât şi pentru cei care doresc să afle informaţii despre strămoşii lor.

„Finalizăm astăzi implementarea unui proiect care şi-a propus construirea unei baze de date istorice a populaţiei Transilvaniei, prima bază de date de acest fel din România, o bază foarte complexă, care este compatibilă cu altele din lume, indiferent că vorbim de America sau de Europa”, a spus coordonatorul proiectului, Luminiţa Dumănescu, citată de Agerpres.

Produsele finale ale acestui proiect sunt trei baze diferite: una a surselor, care înregistrează date privitoare la naşteri, căsătorii, decese şi alte informaţii demografice care au fost extrase din registrele parohiale ale bisericilor, o bază de date standardizată, creată pe baza celei dintâi, dar care elimină o serie de erori de ortografie a numelor sau de altă natură, precum şi o bază de date genealogică, aceasta din urmă fiind publică şi accesibilă de către oricine. Baza de date genealogică va fi completată cu informaţii în mod continuu, pe măsură ce sunt adunate şi prelucrate informaţii în primele două baze.

În cadrul proiectului au fost, astfel, culese informaţii despre 378.243 de persoane, care reprezintă 6,9% din populaţia care s-a născut în Transilvania între 1850 şi 1914, care era de aproximativ 5,4 milioane de persoane.

„Practic, prin introducerea numelui, a prenumelui, a locului de căutare şi a unui an, oricine îşi poate găsi strămoşii. (...) Baza este accesibilă de oriunde, prin linkul hpdt.ro:4080. Cei care doresc informaţii amănunţite pot apela la noi”, a spus Luminiţa Dumănescu, care a subliniat că bazele sunt în continuare updatate şi prelucrate, conform Agerpres.

Proiectul a folosit 130 de registre din peste 30 de localităţi de pe arealul Transilvaniei, dintr-un total de 24.000 de registre, câte există în total. La rândul său, preşedintele Comisiei Internaţionale de Demografie Istorică, profesorul clujean Ioan Bolovan, a subliniat necesitatea continuării acestui proiect, pe care l-a numit „prima cărămidă a unei baze istorice de date din România”, conform Agerpres. „Prin acest proiect creăm un instrument de lucru aşa cum sunt în vreo 12 ţări civilizate din lume, care se ocupă de istoria populaţiei. Ne alăturăm astfel unui club select care are baze de date. Sigur, a noastră e mai mică, e mai la început de drum”, a declarat Ioan Bolovan, care este, de asemenea, coordonator al proiectului. Proiectul, care a beneficiat de finanţare printr-un grant EEA, aşa-numitele fonduri norvegiene, în valoare de 650.000 de euro, a fost derulat pe parcursul a trei ani. Proiectul s-a derulat în colaborare cu Universitatea Tromso din Norvegia şi cu sprijinul Arhivelor Naţionale.