Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Reportaj Biblioteca Seminarului Teologic Ortodox din Bucureşti s-a îmbogăţit cu 4.000 de cărţi

Biblioteca Seminarului Teologic Ortodox din Bucureşti s-a îmbogăţit cu 4.000 de cărţi

Un articol de: Pr. Ciprian Bâra - 28 Ianuarie 2008

Cu ocazia hramului Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sf. Grigorie Teologul” din Bucureşti, s-a inaugurat cel de-al doilea etaj din noua clădire a seminarului.

În cadrul acestei festivităţi a fost inaugurată, de asemenea, şi noua bibliotecă, care s-a îmbogăţit recent, prin grija PF Patriarh Daniel şi a PS Varsanufie Prahoveanul, cu Fondul de carte „Patriarhul Teoctist”. Acesta cuprinde aproximativ 4.000 de cărţi ale patriarhului de vrednică pomenire, donate acum Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Grigorie Teologul” din Bucureşti.

Pe 25 ianuarie, Biserica Ortodoxă a prăznuit pe Sfântul Grigorie Teologul, care ocroteşte şi Seminarul Teologic Ortodox din Bucureşti.

Cinstirea marelui ierarh a început cu slujba Vecerniei, în seara de 24 ianuarie, în lăcaşul Mănăstirii „Radu Vodă” din Capitală. Slujba a fost săvârşită de Prea Sfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, împreună cu un sobor de preoţi, profesori la seminar şi slujitori ai mănăstirii. După slujba Vecerniei, cuvântul de învăţătură a fost ţinut de Nicuşor Bogdan Maun, elev în clasa a XIII-a, care a expus aspecte din viaţa sfântului.

Pe 25 ianuarie, Sfânta Liturghie arhierească a fost săvârşită de PS Episcop Varsanufie, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. După tradiţia existentă, şi anul acesta, predica a fost ţinută de unul dintre elevii seminarului. Alexandru Amfile a arătat colegilor săi că: „preoţia Sfântului Grigorie şi, mai apoi, arhipăstorirea lui au fost comoara pentru cei ce s-au aflat sub oblăduirea sa şi pentru întreaga lume ce a ascultat învăţăturile sale cele nepreţuite, căci el «ara» inimile spre a da roada bună lui Hristos, aşteptând coacerea spicelor”.

„O operă misionară de convertire a culturii greceşti la creştinism”

La sărbătoarea hramului seminarului a fost prezent şi Prea Fericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. La sfârşitul Sfintei Liturghii, Prea Fericirea Sa a mulţumit oficialităţilor pentru prezenţă şi sprijin şi a expus, în special, pentru tinerii seminarişti, viaţa Sfântului Grigorie de Nazians, evidenţiind faptul că sursa teologiei şi a vieţii sale duhovniceşti a fost Sfânta Scriptură. „Opera sa nu este una sincretistă, ci este o operă misionară de convertire a culturii greceşti la creştinism. A preluat selectiv şi critic din cultura vremii sale ceea ce folosea misiunii Bisericii, anume apărarea credinţei în faţa ereziilor raţionalizante care reduceau misterul la o capacitate umană, totdeauna depăşită de bogăţia înţelesurilor pe care ni le dă Evanghelia”, a menţionat Părintele Patriarh.

Prea Fericirea Sa a arătat că, asemenea Sfântului Atanasie cel Mare, Sfântul Grigorie de Nazianz vede prin apărarea dreptei credinţe apărarea temeliei mântuirii: „Lupta pentru apărarea dumnezeirii lui Hristos împotriva lui Arie şi lupta pentru apărarea integrităţii naturii umane împotriva lui Apolinarie au însemnat pentru sfinţii capadocieni, ca şi pentru sfinţii părinţi alexandrini, lupta pentru apărarea adevărului mântuirii credincioşilor pe care-i păstoresc. Teologia lor era o teologie pastorală şi misionară, nu era un exerciţiu intelectual pentru a etala erudiţia sau capacitatea de a vorbi”.

Inaugurarea noului etaj al seminarului

După Sfânta Liturghie a avut loc festivitatea de inaugurare a celui de-al doilea etaj din noua clădire a seminarului.

Gazdele seminarului au avut invitaţi de marcă, la sărbătoare luând parte reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării, ai Inspectoratului Municipal Bucureşti şi ai Inspectoratului Sectorului 4 Capitală, ai Primăriei Sectorului 4, în persoana primarului Adrian Inimăroiu, ai Direcţiei Generale de Igienă Sanitară şi a Creşelor, precum şi preoţi, consilieri patriarhali şi profesori de teologie.

În cadrul acestei festivităţi a fost inaugurată şi noua bibliotecă care s-a îmbogăţit recent, prin grija PF Patriarh Daniel şi a PS Episcop Varsanufie Prahoveanul, cu Fondul de carte „Patriarhul Teoctist”, care cuprinde aproximativ 4.000 de cărţi ale patriarhului de vrednică pomenire, donate acum Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Grigorie Teologul” din Bucureşti.

Biblioteca şcolii cuprinde în total 35.000 de volume, incluzând cărţi pentru uzul general al elevilor, precum şi un fond de carte rară şi o bogată colecţie de periodice şi reviste teologice. Toate acestea vor fi în curând introduse într-un nou program electronic de bibliotecă prin care se va face racordarea şi comunicarea directă cu Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti, cu cea a Sfântului Sinod şi cu alte biblioteci din ţară şi din Europa.

Un sediu nesigur, de-a lungul anilor

Actualul Seminar Teologic Liceal Ortodox din Bucureşti funcţionează de aproximativ şaizeci de ani, din momentul în care Biserica Ortodoxă Română, fiind separată de stat în baza art. 27 din Constituţia României din 1948, a fost nevoită să-şi înfiinţeze şi să-şi organizeze propriul ei învăţământ teologic de grad mediu şi superior pentru „pregătirea personalului deservent al cultului ortodox”. În primii săi ani de existenţă, seminarul teologic a funcţionat în clădirile de la Mănăstirea „Radu Vodă”, după care s-a mutat la Mănăstirea Plumbuita, de la marginea Bucureştilor, iar între 1952-1957, la Curtea de Argeş, în perimetrul mănăstirii lui Neagoe Basarab.

În toamna anului 1957, Seminarul Teologic Liceal Ortodox a fost readus în Bucureşti în clădirea Institutului Teologic, unde avea să funcţioneze până în anul 1971, când a revenit la Mănăstirea „Radu Vodă”, unde funcţionează şi astăzi. În anul 2002 s-a pus piatra de temelie pentru o nouă clădire a seminarului, care va fi gata în curând.

În prezent, instituţia de învăţământ teologic este condusă de diac. drd. prof. Aurel Mihai şi are 350 elevi, dintre care 31 în cadrul şcolii de cântăreţi bisericeşti.

În cei şaizeci de ani de existenţă şi activitate neîntreruptă ai actualului Seminar Teologic Liceal Ortodox din Bucureşti, au funcţionat ca directori 12 cadre, cei mai mulţi clerici, dintre care 6 cu doctoratul în Teologie.

În cadrul seminarului funcţioneză o filială a Centrului de Formare al Casei Corpului Didactic, în cadrul căruia se organizează cursuri de specializare pentru profesorii de religie, cursuri de consiliere şi orientare, existând şi un cabinet de informatică, cu 24 de calculatoare achiziţionate prin programul AEL.

Vechi monument de artă şi de spiritualitate românească

Mănăstirea „Sfânta Treime” - Radu Vodă, care ţine loc de paraclis pentru elevii seminarişti, este aşezată în centrul Capitalei, pe malul Dâmboviţei, în imediata apropiere a Pieţei Unirii, învecinându-se cu Dealul Patriarhiei.

Pe acest loc s-au descoperit vestigiile arheologice ale celei mai vechi aşezări de pe aceste meleaguri, datând din paleolitic. Încă de pe vremea geto-dacilor, aşezarea de aici era fortificată. Prima biserică (datând de la 1500), dar şi cea de a doua (de la 1560) au fost distruse.

Ctitorie de început a voievodului Alexandru Mircea şi desăvârşită de voievodul Mihnea Turcitul I, mănăstirea a suferit mult de-a lungul istoriei, fiind mai târziu refăcută de domnitorul Ţării Româneşti, Radu Mihnea.

A fost rectitorită de patriarhul Justinian, care îşi are mormântul chiar în biserica mănăstirii, şi pictată de părintele Sofian Boghiu, de la Mănăstirea Antim. A fost reactivată în 1998 de patriarhul Teoctist, iar în anul 2001, mitropolitul grec Hristofor a dăruit mănăstirii părticele din moaştele Sfântului Nectarie de la Eghina. Acestea se află sub un baldachin, în partea dreaptă a naosului bisericii, săvârşind multe minuni credincioşilor care i se închină cu credinţă.

 

Citeşte mai multe despre:   biblioteca  -   Seminarul Teologic București