Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă In memoriam Bioeticianul Hugo Tristram Engelhardt Jr a trecut la Domnul

Bioeticianul Hugo Tristram Engelhardt Jr a trecut la Domnul

Galerie foto (1) Galerie foto (1) In memoriam
Un articol de: Ziarul Lumina - 25 Iunie 2018

Dr. Hugo Tristram (Herman) Engelhardt Jr, unul dintre intelectualii fondatori din domeniile bioeticii și filosofiei medicinei, a trecut la Domnul joi dimineața, 21 iunie 2018, în Houston, Texas. Avea 77 de ani. S-a convertit la Ortodoxie în anul 1991. La momentul decesului era profesor la Departamentul de Filosofie al Universității Rice din Houston, Texas, și profesor emerit la departamentele de Medicină și Medicină comunitară de la Colegiul de Medicină Baylor.

Contribuția academică inter­națională a profesorului Engelhardt cu privire la rolul rațiunii și credinței în Dumnezeu în viața omului nu poate fi trecută cu vederea și va continua să-i influențeze pe cei care studiază bioetica.

Pe parcursul carierei sale, profesorul Engelhardt a contestat ipotezele morale și politicile liberale seculare ale societății occidentale, care, a susținut el, nu pot fi asigurate doar prin rațiune.
El a observat adesea că, din cauza intuițiilor morale concurente, oamenii raționali și informați clasifică în mod diferit semnificația libertății, egalității, securității și prosperității.
Mulți sau probabil cei mai mulți dintre cititorii săi nu au luat în serios avertismentele lui Engelhardt din lucrarea „Fundamentele bioeticii”, cum că moralitatea seculară permite multe activități despre care se știa că sunt profund păcătoase (de exemplu, avortul la cerere, eutanasia etc.), dar chiar și unele imprudente. Provocarea este că pur și simplu nu există autoritate morală seculară pentru a interzice în mod justificat acțiunile liber alese în rândul persoanelor adulte cu consimțământ.

În anul 2000, Engelhardt a completat această imagine anterioară cu publicarea lucrării „Fundamentele bioeticii creștine”. El a făcut o expunere profundă a bioeticii creștine ortodoxe, bazată pe poruncile lui Dumnezeu, așa cum a fost experimentată de Biserica Ortodoxă în Răsărit. Aceasta nu este o bioetică pe care toți o vor susține printr-o raționalitate comună; nici nu poate fi cunoscută prin argumentele raționale ale filosofilor. Este o bioetică pusă într-un cadru spiritual, una cu angajamentele, credințele și practicile Părinților Bisericii creștine primare, o bioetică așezată în interiorul creștinismului ortodox tradițional al primului mileniu. Este atotcuprinzătoare, concentrată pe transcendent, adesea mistică și implicată în lupta noastră de a cunoaște pe Dumnezeu și de a găsi mântuirea prin El. Lucrarea „Fundamentele bioeticii creștine” i-a invitat pe cititori să se alăture lui Engelhardt în această călătorie mistică, noetică.

Cei care vizitau orașul Houston îl găseau adesea pe Engelhardt la Biserica Ortodoxă Antiohiană „Sfântul Gheorghe”. El a slujit Biserica și în calitate de citeț, mereu dispus să detalieze istoria creștinismului ortodox și să explice tuturor celor care-l ascultau de ce ar trebui să se pocăiască și să devină creștini ortodocși. De asemenea, atunci când călătorea, avea grijă ca ­înainte de a pleca să se intereseze de existența unei Biserici Ortodoxe în acea parte a lumii, pentru a participa la slujbe. Astfel, cunoștea foarte multe comunități creștin-ortodoxe, pe care le sprijinea prin generozitatea sa exemplară.

În ultima sa carte, „După Dumnezeu: Moralitate și bioetică într-o eră seculară”, scrisă pe parcursul tratamentului de cancer și publicată în 2017, Engelhardt a muncit pentru a articula implicațiile morale și epistemice ale vieții într-o cultură care a ajuns să-L respingă pe Dumnezeu. El a argumentat că, fără a se face referire la Dumnezeu pentru a garanta că cel virtuos este răsplătit și că viciosul suferă, nu există nici un motiv să credem că raționalitatea pretinde ca cineva să fie moral, cu atât mai puțin de ce ar trebui folosită prudența atunci când acționăm moral. Lucrarea aceasta se încheie cu speranța că „numai Dumnezeu cunoaște viitorul”. Texan de multe generații, Engelhardt a fost un cercetător de renume interna­țional în domeniile istoriei filosofiei, istoriei și filosofiei medicinei și a bioeticii. A studiat Filosofia la Universitatea din Texas, Austin (1969), și Medicina la Universitatea Tulane, în New Orleans, Louisiana (1972).
În perioada 1969-1970, a fost membru al Universității din Bonn, Germania, în calitate de bursier Fulbright; în 1988-1989 a fost membru al Institutului pentru Studii Avansate din Berlinul de Vest (Germania); în toamna anului 1997, a fost invitat la Internationale Akademie für Philosophie im Fürstentum Liechtenstein, iar în primăvara anului 1998 a fost invitat la Liberty Fund din Indianapolis, Indiana.

În 1975, Engelhardt a fondat, împreună cu Stuart Spicker, seria de cărți de filosofie și medicină (cu circa 129 de volume publicate în prezent) și, în 1976, a cofondat „The Journal of Medicine and Philosophy”, împreună cu Edmund Pellegrino (această serie continuă). În 1992, a fondat seria de cărți „Studii filosofice în cultura contemporană”.

În 1995, după convertirea sa la Ortodoxie, a fondat revista „Christian Bioethics: Non-Ecumenical Studies in Medical Morality” (seria aceasta continuă).

Este autorul a cinci cărți monografice: „Bioetica și umanismul secular: Căutarea unei moralități comune” (SCM Press și Trinity Press International, 1991); „Fundamentele bioeticii” (Oxford University Press, 1986 și 1996); „Fundamentele bioeticii creștine” (Swetz & Zeitlinger, 2000) și „După Dumnezeu: moralitate și bioetică într-o epocă seculară” (Seminarul „Sf. Vladimir”, 2017).
Opera sa a fost tradusă în numeroase limbi, inclusiv chineză, germană, portugheză, italiană, spaniolă, greacă, română, franceză și japoneză.

Registrul impresionant și profunzimea activității sale în filosofie, medicină, bioetică și teologie ilustrează aprecierea lui profundă că o lucrare analitică atentă și critică este esențială pentru timpurile noastre.

Trupul lui este îngropat la Mănăstirea „Sfinții Arhangheli” din Kendalia, Texas.

Veșnica lui pomenire! (Pr. Iulian Aniței, Houston, Texas, SUA)