Biserică a eroilor români pe platoul munţilor Bucegi

O biserică dedicată eroilor români va fi construită pe platoul munţilor Bucegi, la peste 2.200 de metri altitudine, piatra de temelie fiind sfinţită sâmbătă, 15 septembrie, de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei, şi Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal. Locaşul ce se va zidi are hramurile „Înălţarea Sfintei Cruci”, „Înălţarea Domnului” (Ziua Eroilor) şi „Schimbarea la Faţă a Domnului”. Biserica va fi şi adăpost pentru turiştii care vor fi surprinşi pe munte de condiţii meteo extreme.

În An Centenar, când ne rugăm mai mult decât de obicei pentru ostaşii români ce şi-au dat viaţa pe câmpurile de luptă, dar şi la 90 de ani de la inaugurarea Crucii Eroilor Neamului de la Caraiman, pe platoul Bucegilor va fi construită o biserică a eroilor români. Un proiect amplu, menit să dăinuiască peste veacuri şi să devină un simbol naţional, aşa cum şi Crucea Eroilor este un simbol al eroilor români şi chiar un simbol naţional. Având în vedere dificultatea căii de acces spre Crucea Eroilor Neamului, pentru a fi săvârşite slujbe de pomenire, a prins contur această idee de a fi construit un locaş de închinăciune într-un loc accesibil.

Piatra de temelie a fost sfinţită sâmbătă, 15 septembrie, de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei, şi Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjuraţi de un sobor de clerici. Momentul sfinţirii a fost unul deosebit, muntele fiind înfrumuseţat şi de mulţimea mare de steaguri purtate de sutele de tineri participanţi, mulţi îmbrăcaţi în portul nostru naţional.

După ce a fost săvârşit Acatistul Sfintei Cruci, sub ocrotirea căreia se va afla viitorul aşezământ, Patriarhul României a înălţat rugăciuni împreună cu soborul de slujitori şi cu credincioşii pentru ducerea la bun sfârşit a lucrării ce s-a început, pentru binecuvântarea ctitorilor şi a binefăcătorilor şi pentru iertarea păcatelor celor care au plătit cu preţul vieţii lor libertatea noastră de astăzi.

„Jertfa lor a dus la învierea neamului”

În cuvântul rostit cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre necesitatea şi semnificaţia construirii acestui nou aşezământ.

„Cu 90 de ani în urmă, în data de 14 septembrie, la sărbătoarea Înălţarea Sfintei Cruci s-a sfinţit crucea de pe vârful Caraiman. Astăzi, la 90 de ani, a doua zi după sărbătoarea Înălţarea Sfintei Cruci am sfinţit locul pe care va fi zidită o biserică a eroilor. Se vede cât de dificil este să săvârşim slujba de pomenire în aer liber, fără a avea un locaş de cult. De aceea, Primăria oraşului Buşteni a oferit 3.000 de metri pătraţi Arhiepiscopiei Bucureştilor spre a se zidi o biserică a eroilor neamului şi mai ales a eroilor din Primul Război Mondial. Prin aceasta crucea a cerut o biserică. Iar astăzi am sfinţit locul. Tot astăzi a fost binecuvântat începutul lucrărilor de consolidare şi restaurare a crucii vechi de 90 de ani de pe vârful Caraiman. Sperăm că atunci când se termină lucrările de reabilitare a crucii, să se termine şi lucrările de zidire a acestei bisericuţe”, a arătat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

De asemenea, Patriarhul României a spus că această biserică va avea trei hramuri. Va avea hramul „Înălţarea Sfintei Cruci” şi „Înălţarea Domnului”, care este şi Ziua Eroilor, şi, pentru că este la munte, mai primeşte şi hramul „Schimbarea la Faţă a Domnului”. Astfel, biserica va avea câte un hram la începutul, la mijlocul şi la sfârşitul anului bisericesc.

„Schimbarea la Faţă a Domnului s-a făcut cu puţin timp îna­inte de răstignirea Sa. Şi acest eveniment ar trebui să fie prăznuit în timpul Postului Sfintelor Paşti, cu puţin timp înainte de Săptămâna Sfintelor Pătimiri. Dar Părinţii Bisericii au hotărât ca sărbătoarea Schimbării la Faţă să nu fie în timpul postului, ci în ultima lună a anului bisericesc, în luna august, pentru că slava lui Hristos de pe Muntele Taborului a fost o anticipare a slavei Învierii, dar şi a slavei celei de a doua veniri a Lui la sfârşitul lumii. De aceea avem Schimbarea la Faţă în ziua a şasea (n.r., 6 august), pentru că în această zi a fost făcut omul. Dacă Adam şi Eva nu cădeau în păcat, ar fi strălucit faţa lor de sfinţenie”, a explicat Preafericirea Sa.

Patriarhul României a explicat că pe platoul de la Bucegi avem un Tabor al eroilor, pentru că ei, prin jertfa lor, au dus la învierea neamului în sensul realizării unităţii, a reîntregirii poporului român.

„Prin jertfa lor au transfigurat istoria noastră şi aşa, prin cruce, prin jertfă s-a ajuns la bucuria Învierii, după cum cântăm noi duminica la Liturghie: «Iată, prin Cruce, a venit bucurie la toată lumea». De aceea noi mulţumim lui Dumnezeu că ne-a învrednicit să sfinţim acest loc, dar şi celor prin care Dumnezeu a lucrat”, a mai arătat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Totodată, Întâistătătorul Bisericii noastre a mai spus că acest locaş ce se va construi are rolul de a ne chema la înălţare duhovnicească.

„Când urcăm pe munte cu piciorul, urcăm şi sufletul nostru prin jertfă, prin gândul de rugăciune, prin gândul bun de a pomeni eroii neamului şi de a ne ruga Preasfintei Treimi ca să păzească ţara noastră, poporul român şi să ne dăruiască pace şi bucurie, sănătate şi mântuire întru mulţi şi binecuvântaţi ani”, a mai spus Preafericirea Sa.

Această biserică nu va fi una mare şi va deservi şi ca loc de adăpost în caz de furtună pentru pelerinii şi turiştii care se află pe munte. Ea nu va fi nici biserică de parohie şi nici mănăstire, ci o biserică a eroilor. Însă, se va permite săvârşirea Tainei Căsătoriei în ea.

„Vom permite săvârşirea Tainei Sfintei Cununii pentru că mulţi dintre eroi, când au plecat pe front, erau pe punctul de a se pregăti de cununie; iată, în amintirea acestor eroi şi pentru binecuvântarea familiei ne-am gândit că este bine să oferim această şansă celor care vor să oficieze aici Taina Sfintei Cununii”, a spus Preafericirea Sa.

La final, Patriarhul României a mulţumit celor care s-au implicat pentru îndeplinirea acestui proiect, amintind în primul rând pe părintele arhimandrit David Petrovici, stareţul Mănăstirii „Înălţarea Sfintei Cruci”-Caraiman din Buşteni, dar şi autorităţilor publice locale şi centrale care au sprijinit demersul.

Despre datoria de a fi recunoscători faţă de eroii noştri ne-a vorbit şi stareţul Mănăstirii Caraiman.

„Avem o datorie sfântă de a ne pomeni înaintaşii, să îi menţinem vii în inimile şi conştiinţele noastre, deoarece, dacă nu erau ei, noi nu beneficiam de libertatea pe care o avem astăzi şi nici ţara nu ar fi fost întregită cum e în momentul de faţă. Jertfa lor trebuie păstrată vie în conştiinţa noastră şi trebuie să ne educăm tinerii,  învăţându-i că tot ceea ce avem nu este de fapt al nostru, ci este un dar de la Dumnezeu şi acest dar a fost apărat cu jertfa înaintaşilor noştri”, a declarat arhimandritul David Petrovici.

Pomenirea ostaşilor martiri la Crucea Eroilor

Sfinţirea pietrei de temelie a bisericii de pe platoul Bucegilor a fost precedată de o slujbă de pomenire a ostaşilor români, dar şi de una de binecuvântare a începutului lucrărilor de reabilitare a Crucii Eroilor Neamului de pe vârful Caraiman.

Slujbele au fost săvârşite de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoţi, chiar la baza impunătorului monument ajuns în Cartea Recordurilor.

Evenimentul a fost organizat de Ministerul Apărării Naţionale şi s-a bucurat de prezenţa unui mare număr de români care au vrut să aducă un omagiu celor ce s-au jertfit pentru noi. Prezenţi au fost şi numeroşi români din afara actualelor graniţe, respectiv din Republica Moldova, din Ucraina sau Serbia.

La eveniment au participat ministrul apărării naţionale, Mihai Fifor, şeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, Majestatea Sa Margareta, custodele coroanei, Principele Radu, reprezentanţi ai administraţiei publice centrale, dar şi numeroşi turişti şi pelerini. Ceremonialul religios a făcut parte dintr-o serie de manifestări dedicate comemorării Primului Război Mondial, celebrării Marii Uniri şi împlinirii a 90 de ani de la inaugurarea Crucii Eroilor Neamului de pe vârful Caraiman.

Comemorarea eroilor neamului a început cu intonarea Imnului Naţional al României, apoi cu prezentarea unor aspecte de simbolistică a Crucii şi a liniilor de acţiune ale Armatei Române din perioada Războiului de Reîntregire a neamului.

„La Crucea Eroilor Neamului din Războiul de Reîntregire a nea­mului dintre anii 1916-1918 a avut loc ceremonia de începere a lucrărilor de restaurare, consolidare şi conservare a acestui monument care a împlinit 90 de ani. Biserica a binecuvântat începutul acestor lucrări prevăzute a se încheia peste trei ani. Surprinzătoare a fost în aceste două zile de sărbătoare cinstirea deosebită a Sfintei Cruci, adică a monumentului de pe Caraiman în particular, dar şi a Crucii ca simbol al rezistenţei, eroismului, jertfei, răstignirilor multiple şi învierilor multiple ale poporului român. În tradiţia românilor este cunoscut acest lucru, că semnul Sfintei Cruci însoţeşte orice gest, nu doar momentele importante ale vieţii omului, ci şi evenimentele cotidiene. Lucrul acesta vine în mod sigur dintr-o experienţă a oamenilor care au constatat de-a lungul celor două milenii de creştinism românesc că orice moment binecuvântat de Sfânta Cruce este un moment care ne aduce bucurie, progres şi multă nădejde”, a arătat Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul. Totodată, Preasfinţia Sa a mai spus despre crucea de pe Caraiman că reprezintă „un omagiu adus cu multe jertfe pentru foarte multele jertfe ale soldaţilor români pe câmpurile de bătălie ale Războiului de Reîntregire”.

După ceremonialul religios au avut loc depuneri de coroane, dar şi o demonstraţie de reconstituire istorică a Asociaţiei „Tradiţia Militară”.

„Este modul prin care Armata României înţelege să îşi arate respectul faţă de eroii acestui neam, pentru că, dacă în urmă cu 90 de ani această cruce era înălţată în memoria eroilor prahoveni căzuţi în Primul Război Mondial, cred că de atunci simbolistica a devenit tot mai amplă. Cred că aici ne putem reculege şi ne putem gândi la toţi cei care au căzut sub drapel de-a lungul vremurilor, servindu-şi patria”, a declarat ministrul Mihai Fifor, cu această ocazie.

„Pentru batalionul meu înseamnă o mare onoare să fim noi cei care am reprezentat Armata Română, cei care am avut detaşamentul de gardă, care astăzi, la 2.291 de metri, lângă Crucea Eroilor Neamului, am prezentat onorul. Din cele mai vechi timpuri Biserica a fost lângă Armată. Vreau să aduc aminte că aceşti «preoţi cu crucea în frunte» au fost cei care au mers înaintea oştirii. Imnul nostru, în a patra strofă, evidenţiază asta. Legătura şi comuniunea dintre Biserică şi Armată sunt cel mai bine relevate acum prin acest simbol al Pământului legat de Cer: Crucea Eroilor Neamului”, ne-a declarat lt. Col. Cristian Cristescu, comandantul Batalionului 21 Vânători de Munte din Predeal.

Crucea Eroilor Neamului a fost construită între anii 1926-1928, pentru a cinsti memoria eroilor ceferiști căzuți la datorie în Primul Război Mondial, în luptele împotriva armatelor Puterilor Centrale.

Crucea a fost înălțată la inițiativa Reginei Maria și a Regelui Ferdinand I al României, cu scopul de a fi văzută de la o distanță cât mai mare.