Reportaj
Biserica Banu, o nestemată a spiritualităţii româneşti

Biserica Banu, o nestemată a spiritualităţii româneşti

Vlad Enea, 09 Iunie 2012

Prima duminică după Rusalii este închinată tuturor sfinţilor, zi de mare cinstire a "casnicilor lui Dumnezeu", cunoscuţi sau necunoscuţi nouă. Printre bisericile care şi-au pus drept apărători cetele de îngeri şi sfinţii mult-plăcuţi Domnului este şi Biserica Banu din municipiul Iaşi, atestată ca "prima şi unica biserică în care s-a slujit de la început (1705) exclusiv în limba română, spre deosebire de celelalte lăcaşuri de cult unde se slujea în greacă ori slavonă".

Rânduită de Biserica Ortodoxă ca zi de mare cinstire şi slăvire a tuturor sfinţilor, de la începutul veacurilor şi până astăzi, a celor cunoscuţi, dar şi a celor necunoscuţi, Duminica Tuturor Sfinţilor este praznicul în care credincioşii ortodocşi îşi îndreaptă rugăciunile mai cu seamă către aceştia şi mulţumesc pentru că ei mijlocesc în faţa lui Dumnezeu iertarea păcatelor noastre. Pentru cei care serbează hramul bisericii lor, cum este cazul enoriaşilor Parohiei Banu din Iaşi, bucuria cu care este întâmpinată această sărbătoare pare şi mai mare.

"Hramul Bisericii Banu - "Duminica Tuturor Sfinţilor" - s-a păstrat până astăzi încă de la 1800, an în care mitropolitul vrednic de pomenire Iacob Stamati a luat decizia să ridice pe acest loc o biserică mai mare, întrucât cea existentă era aproape de ruinare. Spre deosebire de celelalte lăcaşuri de cult din Iaşi în care se slujea în greacă sau slavonă, Biserica Banu este atestată ca fiind prima şi unica biserică în care s-a slujit de la început (1705) exclusiv în limba română. Mai mult, a fost prima biserică din spaţiul românesc ale cărei arhitectură şi pictură au fost realizate în stil neoclasic de către arhitectul Her Leopold şi Eustatie Altini", ne-a spus părintele Dumitru Merticariu, preotul paroh al Bisericii "Duminica Tuturor Sfinţilor" (Banu) din Iaşi.

Cunoscută sub denumirea de "biserica săracilor, a calicimii"

Biserica a fost înălţată cu binecuvântarea marelui mitropolit Iacob Stamati, iar denumirea sub care este cunoscută, "Banu", vine de la primul ctitor al unei biserici din lemn pe acest loc, "Savin Smucilă, mare ban", care a construit aici un lăcaş de cult în 1705. "Era în anul mântuirii 1705 când Savin Smucilă, împreună cu familia, a cumpărat terenul situat astăzi între Piaţa Independenţei, strada Arcu, şi Râpa Galbenă, pe atunci periferie a târgului Iaşi, cunoscut în documente sub numele de "mahalaua calicimii". În acest loc, potrivit unui document din vremea domnitorului Vasile Lupu (emis în 1638), era o biserică păstorită de "popa Ioan ot Banul", confirmat şi de rezultatele studiilor arheologice efectuate cu prilejul desfăşurării lucrărilor de reabilitare şi integrare turistică a monumentului istoric Biserica Banu. Tot cu acest prilej s-au descoperit şi alte dovezi care atestă o aşezare bisericească încă de la anul 1560", ne-a mărturisit părintele Merticariu, care a explicat şi de ce Biserica Banu era cunoscută sub numele de "biserica săracilor, a calicilor". Concomitent cu construirea vechii biserici în anul 1705, cu hramul "Uspenia Precistii" - "Adormirea Maicii Domnului", banul Savin a amenajat în jurul acesteia nişte "acareturi" de adăpostit săracii, bolnavii şi călătorii. Acest complex care a funcţionat neîntrerupt până în 1948, anul de început al naţionalizării şi exproprierilor finalizate cu "succes" în 1960, a atras asupra bisericii şi denumirea "biserica săracilor, a calicilor". Biserica era susţinută atât de boieri donatori, cât şi din veniturile numeroaselor proprietăţi cu care a fost înzestrată de ctitor.

Emblemă culturală şi spirituală a Iaşilor

Astfel, o nouă biserică a fost zidită în 1800, prin subscripţie publică, de către mitropolitul Iacob al II-lea Stamati, şi tot atunci i s-a pus, după cum sublinia părintele paroh, şi hramul actual, în locul celui vechi ("Adormirea Maicii Domnului" - Uspenia, 15 august). De asemenea, Biserica Banu pare să fie cea mai veche din Iaşi, unde s-a trecut în pisanie şi numele arhitectului - "Her Leopold".

Biserica este în formă de plan treflat, cu absidele laterale în interior şi cea de la altar semicirculară, iar deasupra nartexului are un turn-clopotniţă. Catapeteasma a fost realizată de pictorul Eustatie Altini, în 1802, iar turnul are o configuraţie barocă specifică epocii şi foarte răspândită în Ţările Române. Decoraţia exterioară trimite la expresia de "rococo al clasicismului, aplicată cândva stilului Empire".

Din 1800, nu a suferit modificări, ci doar unele reparaţii, cum au fost cele din 1965-1966. A fost serios afectată de cutremurul din 4 martie 1977. Fiind un monument istoric de o mare însemnătate culturală şi spirituală al Iaşilor, Biserica Banu a păstrat arhitectura sa originală, fiind conservate chiar şi cele mai mici detalii de interior ori exterior, după cum ne-a spus părintele paroh.

S-a păstrat întru totul arhitectura originală

Mânat de dorinţa interioară de a reda Iaşiului un simbol al istoriei sale, părintele Merticariu şi-a început demersul cu ani în urmă, apelând la toate instituţiile în drept. După numeroase piedici, dar susţinut necondiţionat atât financiar, cât şi sufleteşte de către enoriaşii pe care-i păstoreşte, a decis să întocmească un proiect de accesare a fondurilor europene. Exteriorul bisericii a fost finalizat, iar până în luna ianuarie 2013, toate lucrările proiectului, în valoare totală de 11.053.788,93 lei (contribuţia UE este de 7.342.877,56 lei, contribuţia Guvernului României este de 1.123.028,33 lei, iar contribuţia proprie în buget este de 2.587.883,04 lei), vor fi terminate. "Sperăm ca în final să punem în valoare atât spaţiul exterior, cât şi edificiul, să-l repunem în uzanţa liturgică şi pastorală, dar, totodată, să îl integrăm în circuitul turistic al capitalei culturii. În preajma bisericii sunt şi alte edificii de valoare istorică, culturală, însă concluzia documentelor este că cea mai veche clădire din Piaţa Unirii şi până în vârful Copoului este Biserica Banu", a declarat părintele Dumitru Merticariu, preotul paroh al bisericii cu hramul "Duminica Tuturor Sfinţilor".

La subsolul bisericii vor fi amenajate o sală de expoziţie, un mic muzeu şi o bibliotecă, edificiul va fi dotat cu două echipamente de climatizare, de protecţie împotriva incendiilor şi va fi iluminat arhitectural printr-un sistem special. De asemenea, în partea de vest va fi construit un parc, iar dinspre strada Lăpuşneanu va fi amenajată o esplanadă ce va permite accesul vizitatorilor către monumentul istoric.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!