Documentar
Biserica Batiştei din Bucureştii de altădată

Biserica Batiştei din Bucureştii de altădată

09 Aprilie 2012

Pe strada ce porneşte de la colţul de nord-vest al Hotelului Intercontinental şi mergând dincolo de clădirea fostei ambasade a SUA din Bucureşti, pe partea stângă, ascunsă de o vegetaţie bătrână şi de clădirile ce o agresează, se află frumoasa şi smerita Biserică Batiştei. De la prima vedere, lăcaşul îţi vorbeşte de vechime şi de frumuseţea arhitecturii brâncoveneşti atât de prezentă în Muntenia secolelor XVII-XVIII. Vechimea acesteia se pare că ar fi din vremea lui Matei Basarab şi a lui Constantin Şerban, deci mijlocul secolului al XVII-lea, când va fi fost o bisericuţă de lemn, în jurul căreia se încropea o mahala de la marginea Bucureştilor din acele vremuri. Numele lăcaşului probabil se trage de la pârâiaşul Bucureştioara, care se scurgea dinspre mahalaua Scaune, din spatele Colţei, prin spatele actualului Teatru Naţional, care forma nişte bălţi sau "bătelişti" şi pe al cărui iaz păşteau animalele ce urmau a fi sacrificate de măcelarii care lucrau în această zonă bucureşteană. De altfel, cel care avea să ridice lăcaşul de zid, cunoscut astăzi cu numele de Biserica Batiştei, a fost chiar Manciul, vătaful măcelarilor bucureşteni de la jumătatea secolului al XVIII-lea. Împreună cu soţia sa, Ilinca, avea să o ofere cultului la 14 octombrie 1764, fiind sfinţită cu hramurile Sf. Ana, Sf. Cuvioasă Parascheva şi al Muceniţei Paraschevi. Lăcaşul a fost ridicat în formă de cruce, cu abside poligonale în exterior, cu două turle, una pe naos, iar alta pe pronaos, cu rol de clopotniţă şi cu un pridvor deschis format din coloane. În interior, pictura a fost executată în stilul epocii, autorul rămânând necunoscut. Tâmpla, iniţial zidită, a fost înlocuită după cutremurul din 1838, pe la 1850, cu una din lemn. În exterior, lăcaşul este încins în partea superioară de un brâu sculptat şi de ocniţe care conţin medalioane iconografice reprezentând sfinţi. După incendiul din 1847, biserica a fost reparată pe la 1860, după cum se poate vedea în reproducerea de pe acuarela executată în acelaşi an de Carol Pop de Szatmary. Alte reparaţii au fost executate la 1883, 1899 şi 1906, însă fără a se ţine seama de faţada iniţială a bisericii. După 1938 au fost declanşate lucrări de restaurare, prin redarea faţadelor iniţiale şi a scoaterii la suprafaţă a vechii picturi. Abia în anul 2000, Biserica Batiştei a primit înfăţişarea dată de ctitorul ei la 1764. (Adrian Nicolae Petcu)


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!