Reportaj
Biserica Boteanu, lăcaşul dintre muzee

Biserica Boteanu, lăcaşul dintre muzee

Ioan Buşagă, 09 Martie 2011

În acest an, Biserica Boteanu-Ienii împlineşte 100 de ani de existenţă. Pentru a întâmpina sărbătoarea aşa cum se cuvine, au fost demarate o serie de lucrări de restaurare şi înfrumuseţare a lăcaşului de cult. Aşezată în centrul Capitalei alături de numeroase muzee şi centre culturale, Biserica Boteanu-Ienii este recunoscută drept un lăcaş cultural.

Biserica Boteanu-Ienii, vechi monument de arhitectură bucureşteană, a rezistat cutremurului din 1977 şi vicisitudinilor regimului comunist, însă au rămas "rănile", fisuri interioare şi exterioare în lăcaşul de cult. "La biserica noastră, până acum, au fost efectuate lucrări de igienizare a interiorului, am schimbat culoarea exterioară a bisericii, şi, în prezent, mai lucrăm la restaurarea casei parohiale, deoarece este o clădire veche şi necesită restaurare. De asemenea, grădina parohială a fost curăţită. Dorim ca pe viitor, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, să demarăm lucrările de restaurare a întregului complex, şi anume înlocuirea actualei clopotniţe cu una nouă, construirea unui lumânărar, a unei capele mortuare şi amenajarea unei săli pentru diferite cursuri de after-school pentru copii sau alte evenimente parohiale. Totodată, vrem să ridicăm cele trei turle pe care, după cutremurul din anul 1940, enoriaşii au fost nevoiţi să le dărâme pentru a nu afecta structura lăcaşului de cult", ne-a spus părintele paroh Costel Hăbelea.

Între alte planuri de viitor ale părintelui paroh se află şi înfiinţarea unei asociaţii a fiilor duhovniceşti, formată din tinerii participanţi la slujbele religioase care vor organiza diferite proiecte social-filantropice şi culturale în parohie. Alături de părintele paroh mai slujeşte diaconul Cristian Alexandru.

Un cor de nivel academic

Biserica Boteanu este recunoscută drept un lăcaş cultural datorită amplasării sale centrale, a prezenţei în arealul parohiei a numeroase centre culturale, muzee, astfel că biserica este frecventată de numeroşi oameni de cultură ai Capitalei. De aceea, părinţii slujitori se străduiesc să fie la înălţimea cerinţelor, în primul rând, mărturiseşte părintele Hăbelea, prin conştiinţa slujirii liturgice care trebuie să premeargă oricărei lucrări de restaurare sau de amenajare a bisericii. Slujbele religioase sunt înfrumuseţate şi de corul bisericii. "Prin tradiţie, la Biserica Boteanu a existat cor bărbătesc încă de acum 80 de ani şi, în acest sens, rămâne dominantă personalitatea compozitorului şi dirijorului Gheorghe Danga. Se spune că a creat splendida piesă "Fie, Doamne, mila Ta" - la sugestia părintelui Marius Constantinescu. Alţi dirijori care şi-au pus amprenta asupra calităţii prestaţiei artistice a formaţiei au fost V. Pârvu, N. Iacob, maestrul I. Şerfezi, profesor la Conservator. O perioadă deosebit de frumoasă a fost aceea în care aici a activat un sextet condus de Savu Rădulescu, pe atunci solist al Corului Radio. Începând din anul 1962 şi până în 2003, formaţia a fost condusă cu multă competenţă de maestrul Jean Ciocoiu, artist la Opera Română, dirijor şi compozitor de mare talent şi rafinament. În prezent, aici mai cântă câţiva dintre cei care au fost prezenţi în perioada 1962-2003, cărora li s-au adăugat tineri profesionişti din corurile Operei Române, Filarmonicii de Stat "George Enescu" şi din Corul "Madrigal"", a precizat dirijorul corului Bisericii Boteanu, Emanuel Pecingină.

Părintele Arsenie Boca a pictat în acest lăcaş

Lăcaşul de cult este aşezat în preajma Bibliotecii Centrale Universitare şi datorită acestui fapt numeroşi tineri vin să se închine în biserică. Părintele Costel Hăbelea a mărturisit că una dintre marile bucurii ale sale este că la slujbele religioase participă din ce în ce mai mulţi tineri, iar în timpul posturilor numeroşi tineri se mărturisesc aici. Parohia Boteanu-Ienii este implicată în mai multe acţiuni social-filantropice prin dăruirea de ajutoare băneşti şi îmbrăcăminte nu numai celor aflaţi în nevoi din parohie, ci şi celor din afara parohiei. "Poziţia centrală a parohiei noastre a defavorizat-o după anul 1990 întrucât numărul enoriaşilor a scăzut dramatic, oamenii s-au mutat în alte cartiere, iar apartamentele lor au devenit sedii pentru firme sau diferite organizaţii. Însă mare parte dintre cei care au plecat din parohie revin aici la slujbele religioase", a mai spus părintele paroh.

Potrivit Colecţiei Document "Părintele Arsenie Boca, obiectivul Bratu", se arată cum agentul Securităţii informa că "Bratu", numele de cod al părintelui Arsenie Boca, "a coborât din tramvai având în mână servieta şi a mers pe B-dul N. Bălcescu, apoi pe str. C.A. Rosetti intrând la Biserica Boteanu, orele fiind 17:13. La orele 19:55, Bratu a ieşit de la biserică având în mână servieta". De asemenea, între multe alte note informative, agentul Securităţii îşi nota că la aceleaşi ore ale serii Bratu intra în biserică cu diferite pachete şi că de fiecare dată îl găsea "lucrând la picturi".

O părticică din moaştele Sfântului Ioan Iacob

Biserica Boteanu-Ienii este una din vechile biserici ale Capitalei. Lăcaşul de cult, cu hramul "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul", a fost construit din lemn pe la anul 1682 de către Jupân Mihul, pe hotarul de miazănoapte al Bucureştiului. A purtat denumirea de "Bradu Boteanu" de la un brad mai înalt, lângă care a fost ridicată bisericuţa din lemn, dar şi de la mahalaua din această parte nordică a oraşului, care a purtat numele "a Boteanului". Doi dintre urmaşii primului ctitor, anume Maxim şi Gheorghe, au înălţat în timpul lui Scarlat Vodă Ghika, la 5 iunie 1760, pe temeliile vechii ctitorii din lemn, o biserică de cărămidă cu hramurile "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul" şi "Sfântul Gheorghe". După aproape 150 de ani, adică între anii 1908 şi 1911, în locul bisericii în formă de cruce, fără pridvor, cu două turle mult prea înalte pentru proporţiile modeste ale bisericii, s-a clădit actualul lăcaş de cult, de proporţii monumentale, la care s-a adăugat şi hramul "Sfinţilor Voievozi". Planul bisericii este în formă de cruce bizantină, cu un adaos de pridvor la intrare. Din vechea biserică de la 1760 se mai păstrează doar o parte din pisanie, aşezată la intrarea în biserică, pe zidul exterior din partea dreaptă, unde s-a pus o placă pe care scrie: "Comisiunea monumentelor istorice a aşezat aici în anul 1931 pisania vechii biserici, zidită în anul 1760 şi dărâmată în 1909". Un amănunt demn de remarcat este faptul că până la cutremurul din anul 1977, biserica se numea "Bradu Boteanu". Prin demolarea Bisericii Ienii sau Enei, monument istoric de la anul 1603, ce se afla vizavi de Hotelul Intercontinental, sectorul Parohiei Ienii s-a alipit la Biserica Bradu-Boteanu, iar Arhiepiscopia Bucureştilor a hotărât la acea vreme, pentru a se permanentiza numele Bisericii Ienii, ca noua parohie să poarte numele de "Biserica Boteanu-Ienii", adăugându-i-se după hramurile "Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul", "Sfântul Gheorghe", "Sfinţii Voievozi" şi hramul "Sfânta Muceniţă Varvara", care se păstrează până în prezent. În lăcaşul de cult se află o raclă cu părticele din moaştele Sfântului Ioan Iacob Hozevitul. Ele au fost aduse în ţară în anul 1992 de Viorel Constantin, care a realizat un reportaj pentru Televiziunea Română despre procesiunea de canonizare a Sfântului Ioan Românul de Hozeva din localitatea Neamţ. La întoarcerea în ţară, cu acordul părintelui stareţ, Viorel Constantin a primit o părticică din moaşte, o bucată de vată cu care au fost curăţate moaştele şi un colţ din veşmântul cu care a slujit în timpul vieţii. Toate acestea au fost donate părintelui Vasile Axinia, slujitor la Parohia Boteanu-Ienii.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!