Biserica de-o vârstă cu România Mare

Biserica de-o vârstă cu România Mare

Pr. Ciprian Bâra, 20 Iulie 2018

O biserică mare, albă, aşe­zată în centrul cartierului Crângași, păstrează file im­portante de istorie, credință și recunoștință. Biserica „Sfântul Ilie”-Grant din Capi­tală, a cărei zidire s-a finalizat în 1918, este un simbol al vremurilor Marii Uniri, al jertfei soldaţilor români pe câmpul de luptă din Primul Război, al credinţei străbunilor în Domnul nostru Iisus Hristos. Anul acesta, biserica de-o vârstă cu România Mare îşi sărbătoreşte Centenarul. Astăzi, în zi de hram, ca la fiecare dumne­zeiască Liturghie, arde fla­căra veşnică a recunoş­tinţei și a rugăciunii pentru înaintași.

Orice trecător aflat în zona Podului Grant, pe latura Pieţei Crân­­gaşi, unde se deschide strada George Mihail Zamfirescu, poate vedea biserica închinată Sfântului Proroc Ilie. Construcţie veche de peste un veac, locaşul duce în timp renumele locurilor și oamenilor ce au temeluit această zidire, închegată în prezentul cotidian al cetății Bucu­reștilor.

Sfințită la 16 septembrie 1918

Călăuzit cu blândeţe şi vorbă bună de părintele paroh Atanasie-Tănăsache Costea, am aflat câte ceva din zbuciumul vremurilor trecute și din entuziasmul prezentului, dăruindu-mi-se, ca într-o poveste, imaginea rostuirii cu tâlc a acestui locaș măreț, nu doar prin proporții, ci mai ales prin falnicu-i trecut. Ctitorind locaș de închinare, ostenitorii acestui proiect începeau o nouă pagină de istorie pentru locuitorii din zonă, dar în același timp au înscris acest locaș pe fila din zorii istoriei României Mari, biserica devenind astfel de-o vârstă cu țara. În cei 100 de ani de existenţă, locașul păstrează tainic între zidurile sale istoria unor evenimente deosebite care s-au petrecut aici.

Locaşul de cult s-a ridicat cu sprijinul unui comitet de iniţiativă condus de Ştefan Dobrescu. Lucrările au început în 1903 pe un teren donat de moştenitori ai familiei Grant. Piatra de temelie a fost pusă la 15 august 1907, iar la slujba de sfinţire a participat şi Vintilă I.C. Brătianu, primarul Capitalei. Lucrarea s-a realizat cu îndrumarea preoţilor I. Muşatescu şi Chiriţă Cernescu, consideraţi ctitori ai bisericii. Întreruptă din cauza războiului, construcţia a fost terminată în 1918. În același an, la 16 septembrie, biserica cu hramul „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” era sfințită de Preasfinţitul Episcop Meletie Gălăţeanul, delegatul Mitropolitului Primat Conon Arămescu Donici.

Înnoire continuă

Planul bisericii a fost adaptat de arhitectul Balic, după un proiect al unei biserici cu trei turle, întocmit de Ştefan Ghica-Budeşti. Construcţie masivă, biserica este realizată după un plan triconc (22x10-13m), având turle octogonale cu baze pătrate dispuse astfel: două pe turlele-clopotniţă şi una mai mare, pe naos. Dispuse în sistem piramidal, acestea amintesc de vechile biserici armene sau de mănăstirea ieşeană `Sfinţii Trei Ierarhi”. Pictura a fost realizată în 1927 de pictorul Ion Simionescu. Catapeteasma este lucrată în lemn de tei şi împodobită cu motive vegetale. În 1927 s-a construit şi casa parohială. Grav afectată de cutremurul din 1940, dar mai ales de bombardamentele din 1944, biserica a fost reparată şi pictura spălată în 1948.
Toţi preoţii care au îndrumat administrativ şi duhovniceşte Parohia „Sfântul Ilie”-Grant s-au îngrijit de sfântul locaş şi astfel au avut loc de-a lungul anilor diverse lucrări de întreținere, înnoire și înfrumusețare.

Istoria n-a fost întotdeauna îngăduitoare cu slujitorii şi credincioşii enoriei, dar s-au străduit și au răzbit peste vremuri și peste potrivniciile oamenilor.

După 1990, prin grija preotului paroh Vasile Bria şi a preotului slujitor Dumitru Spoială, prin contribuţia unor donatori, s-au efectuat lucrări de reparaţii. Pridvorul sprijinit pe coloane de zid a fost închis prin două tipuri de ferestre: dreptunghiulare între coloane şi semicirculare sub arce. Acoperişul de olane a fost înlocuit cu tablă. Astfel, aspectul s-a schim­bat, faţadele sunt masive, cu volume simple suprapuse. Pictura a fost restaurată de Elisabeta Ursu. După terminarea tuturor lucrărilor, la 20 iulie 1997 biserica a fost resfinţită de vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist.
Construită acum 100 de ani, biserica este păstrată şi împodobită continuu de noile generaţii de credincioşi. Locaşul de cult, care și acum se află într-un proces de înnoire, găzduieşte diverse activităţi socio-educaţionale şi filantropice. Preoții și credincioșii au simțit și au înțeles care le este datoria. Sub îndrumarea duhovnicească a părintelui paroh Atanasie-Tănăsache Costea şi a preotului coslujitor Petre Comşa, biserica este din ce în ce mai căutată, iar în zilele de sărbătoare locaşul devine neîncăpător pentru numeroşii credincioşi din zonă.

Ajutor pentru 100 de familii

Pe lângă slujbele zilnice, dialogurile duhovniceşti cu credincioşii, catehezele și meditațiile săptămânale, aici se continuă tradiţia activităţilor social-filantropice şi culturale. Comunitatea credincioşilor este în strânsă legătură cu unele aşezăminte sociale, dar mai ales cu cei aflați în nevoi din cadrul parohiei.

Din mai 2010 s-a stabilit un protocol de colaborare între Biserica „Sfântul Ilie”-Grant şi Facultatea de Administraţie şi Afaceri a Universităţii Bucureşti. Cadrele didactice şi studenţii desfăşoară gratuit activităţi educaţionale cu tinerii din parohie.

Toți slujitorii, ctitorii și binefăcătorii acestui sfânt locaș sunt pomeniți aici la fiecare Sfântă Liturghie, anul acesta fiind organizate seri și momente speciale dedicate înaintașilor. Catehezele lunii iulie, desfășurate în fiecare miercuri seara, au fost dedicate sfântului ocrotitor, istoriei bisericii și ctitorilor. „Ctitorii acestei bisericii sunt modele pentru noi toți cei de astăzi. Ei s-au luptat, și-au dorit și au crezut cu adevărat că acest sfânt locaș se poate ridica, fiind iubitor de Biserică și de neam, harnici și darnici. Noi îi pomenim cu mult drag și încercăm să le purtăm cum se cuvine recunoștința”, ne-a declarat părintele paroh Atanasie-Tănăsache Costea.

De asemenea, încadrându-se în spiritul Anului Centenar, părintele paroh, împreună cu Consiliul parohial, a identificat 100 de familii care au nevoie de ajutor, sprijinindu-i în mod organizat cu alimente, haine, medicamente, rechizite. „Dumnezeu ne aduce înainte pe cei care au nevoie de ajutorul nostru. Ajutăm foarte mulţi oameni. Nu refuzăm pe nimeni, pentru că avem model pe Mântuitorul Hristos cel Atotmilostiv şi am învăţat din experienţa vieţii că, dăruind, primeşti mai mult. Astfel, suntem în duhul Sfântului Ilie care a ținut mult la preceptele învățăturii dumne­ze­iești și a ajutat-o pe văduva din Sarepta Sidonului. Prin jertfa credincioșilor noștri încercăm să înmulțim dragostea de aproapele prin bucuria ce o aducem în casa săracilor”, ne-a mai spus părintele paroh Costea.

Sărbătorile de hram au debutat miercuri seara cu un ceas de rugăciune, fiind rostit Acatistul Sfântului Ilie și un dialog despre ocrotitorul spiritual și despre istoria bisericii, preoții care au slujit aici, precum și credincioșii mai vârstnici evocând momente importante din viața acestei parohii.

Ieri-seară a avut loc slujba Vecerniei Mari unită cu Litia, iar astăzi are loc slujba Utreniei și dumnezeiasca Liturghie. Pentru cei prezenți sunt pregătite 400 de pachete cu daruri alimentare.
Deși nu foarte cunosută, istoria trecută și prezentă a acestui locaș de închinare din Capitală se adaugă celorlalte biserici istorice în care s-au plămădit de-a lungul veacurilor spiritualitatea, credinţa și unitatea poporului nostru dreptmăritor. Pentru aceasta, „fericiții și de-a pururea pomeniții ctitori”, care au știut a face să ardă cu intensitate flacăra existen­ței poporului român, merită din plin recunoștință. Datorită lor această comoară istorică și duhovnicească a fost păstrată pe firul timpului până astăzi.


Galerie foto:

Lasa un comentariu
Articole asemanatoare
Momentan nu exista articole asemanatoare!

Arhivă ediții

Contactează-ne!