Memoria Bisericii
Biserica din Cuhureştii de Sus, judeţul Soroca, în perioada interbelică

Biserica din Cuhureştii de Sus, judeţul Soroca, în perioada interbelică

Adrian Nicolae Petcu, 10 Octombrie 2012

La peste 20 de ani de la căderea comunismului se cunoaşte prea puţin despre Basarabia şi spiritualitatea ei. Este nevoie de o cercetare aprofundată pentru a cunoaşte evoluţia spiritualităţii ortodoxe atât sub stăpânirea ţaristă, cât şi cea bolşevică şi poate mai mult despre perioada interbelică, atunci când Basarabia era în trupul României Mari. Prea puţin se cunoaşte despre ceea ce s-a făcut sub „stăpânirea românească interbelică“ dintre Prut şi Nistru. Numai dacă evaluăm sumar capitolul lăcaşurilor de cult în vremea episcopului Visarion Puiu de Bălţi, adică în nordul Basarabiei, vom vedea că, în perioada 1923-1933, s-au construit 18 biserici, în curs de construcţie au fost altele 53 şi 41 erau proiectate pentru a fi ridicate; s-au reparat 241 de biserici, iar alte 154 de biserici erau în curs de reparaţie; s-au construit 15 case parohiale, s-au reparat 37 şi alte 23 erau în curs de reparaţie. Între acestea, un lăcaş aparte este Biserica „Sf. Arhanghel Mihail“ din Cuhureştii de Sus, judeţul Soroca. Lăcaşul a fost proiectat încă din vremea stăpânirii ţariste, în anul 1912, de către arhitectul rus A. Şciusev (născut la Chişinău), la solicitarea ctitorelor Eugenia Apostolopolo şi Alexandra Pomier, născută Bogdan. Ridicarea bisericii este începută în 1913, însă doi ani mai târziu Eugenia Apostolopolo trece la cele veşnice, astfel şantierul de la Cuhureşti fiind oprit. Abia după 1923 este reluată ridicarea bisericii prin contribuţia enoriaşilor şi grija noului arhipăstor, episcopul Visarion Puiu de Bălţi, care o sfinţeşte în 1930. Arhitectura lăcaşului este inedită pentru spaţiul basarabean, deoarece reflectă o puternică amprentă muntenească din vremea lui Matei Basarab (sec. al XVII-lea), mai ales că turnul-clopotniţă de la intrarea în incinta parohială seamănă izbitor cu cel de la Mănăstirea Brebu de lângă Ploieşti. Lăcaşul de la Cuhureşti are o formă de cruce, cu o turlă pe naos, pereţi susţinuţi de contraforţi, un diaconicon şi un pridvor format dintr-o colonadă din stâlpi rotunzi masivi. Catapeteasma poartă, de asemenea, amprenta modelului muntenesc prebrâncovenesc. 


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!