Biserica „Sfântul Elefterie“ din Bucureşti are o catapeteasmă unică în ţară

ştefan Mărculeţ, 15 Decembrie 2007

Astăzi îl sărbătorim pe Sfântul Elefterie, mai puţin cunoscut de credincioşi, dar a cărui viaţă impresionează prin sfinţenie şi credinţă. La doar 20 de ani a devenit episcopul Iliricului, iar pentru credinţa sa a fost martirizat în timpul împăratului roman Adrian (117-138). De-a lungul secolelor, sfântul s-a bucurat de evlavia creştinilor, ocrotind biserici şi comunităţi. Una dintre cele mai cunoscute biserici ocrotite de Sfântul Elefterie se află în Bucureşti, ea impresionând prin măreţia arhitecturală, prin spaţiul liturgic şi prin slujbele oficiate aici.

Printre puţinele biserici din ţară închinate Sfântului Elefterie se află şi lăcaşul de cult din Bucureşti, în Cotroceni - Piaţa Operei, una dintre cele mai frumoase biserici din capitală. Actuala biserică a fost construită pe locul uneia mai vechi, renumită pentru reuşita de aduna numeroşi credincioşi la întrunirile Ateneului parohial. Fiind neîncăpătoare pentru desfăşurarea activităţilor din cadrul Ateneului parohial, acestea se ţineau la Facultatea de Medicină, aflată în perimetrul parohiei. „Sfântul Elefterie s-a făcut cunoscut credincioşilor tocmai prin această frumoasă biserică din Bucureşti. Cred că acesta a şi fost motivul pentru care s-a ales acest hram. Ulterior, întreaga zonă era cunoscută cu numele sfântului. Mai târziu s-au dat alte denumiri, precum Piaţa Operei“, ne-a declarat parohul bisericii, pr. Valer Ulican.

O biserică nouă şi mai încăpătoare

Deşi restaurată în mai multe rânduri, cea mai importantă lucrare s-a realizată între anii 1930 şi 1934. Iniţiativa de a construi o biserică nouă, mai încăpătoare, pentru credincioşii din cartierul Sfântul Elefterie - Cotroceni s-a luat în formă legală bisericească, de Adunarea generală parohială, reprezentată de preotul paroh Mihail Bulacu, într-o şedinţă ce a avut loc în Aula Mare a Facultăţii de Medicină, pe 29 aprilie 1934. Din Consiliul parohial făceau parte din toate categoriile sociale şi culturale din cartier.

Primele donaţii

Biserica a fost construită pe un teren central, aflat în proprietatea parohiei, în suprafaţă de 3.500 de metri pătraţi. Aici se afla închiriat un mare depozit de cherestea şi lemne de foc. Barăci şi grajduri de cai acopereau acest teren, dând impresia unui şantier de materiale al cartierului, care a dispărut după terminarea bisericii. Prima şi cea mai mare donaţie pentru construcţia bisericii a fost a generalului Ion Georgescu şi a soţiei sale, Smaranda, care au dăruit o sută de mii de lei. Mai târziu, donatorii s-au înmulţit şi au depăşit suma primei donaţii. Toate acestea se anunţau, nu numai verbal în vechea biserică, dar şi prin publicitate în presa capitalei, precum şi în Buletinul bisericii.

Monument arhitectural

Şedinţa în care s-au aprobat proiectul şi planurile pentru noua biserică a avut loc duminică, 31 martie 1935, în Aula Mare a Facultăţii de Medicină, în cadrul unui excepţional program cultural şi artistic religios, menţionat şi în presa capitalei. În cadrul conferinţei 102 din data menţionată, în introducere, parohul Mihail Bulacu l-a prezentat publicului, care umplea până la ultimul loc marele amfiteatru, pe prof. arhitect Constantin Iotzu, cel care a adus proiectele şi planurile pentru noua biserică. Cu prilejul acesta, părintele paroh a arătat, în continuare, imperioasa necesitate, sub raport creştinesc şi cultural-naţional, a unei măreţe realizări arhitectonice bisericeşti.

Construită în 36 de ani

Punerea pietrei de temelie a noii biserici a avut loc în duminica din 29 iunie 1935, după Sfânta Liturghie. Episcopul-Vicar Veniamin, delegatul patriarhului Miron Cristea, a condus soborul de preoţi şi diaconi. Răspunsurile corale au fost date de corul Bisericii „Domniţa Bălaşa“, condus de prof. I. Chirescu. În acelaşi an au început şi lucrările de construcţie. Pe lângă donaţiile unor persoane apropiate, au contribuit mult şi concertele religioase organizate pentru strângerea de fonduri. Au urmat 36 de ani de trudă, până a dărui Bucureştiului de astăzi o biserică monumentală. În 1971, biserica era terminată în totalitate, iar în aceeaşi zi de 29 iunie, a avut loc sfinţirea. Au participat atunci patriarhul Justinian, episcopul-vicar Antonie, consilierii patriarhali, precum şi alţi preoţi şi diaconi de renume.

Hramul unei biserici unice în ţară

La hramul bisericii de astăzi vor participa mai mulţi preoţi din Bucureşti, precum şi sute de credincioşi. La Sfânta Liturghie va participa, ca delegat din partea Prea Fericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Prea Sfinţitul Vincenţiu Ploieşteanul, Episcop-Vicar Patriarhal. „Credincioşii noştri sunt obişnuiţi cu slubele arhiereşti, pentru că adesea, slujeşte aici unul dintre vicarii patriarhali. Sperăm ca, în viitorul apropiat, să primim de la Mănăstirea Ţigăneşti şi o părticică din moaştele sfântului, pentru ca bucuria hramului să fie şi mai mare“, ne-a spus pr. Ulican.

Programul liturgic dedicat sărbătorii Sf. Sfinţit Mucenic Elefterie a început aseară la ora 18:00, cu săvârşirea slujbei Privegherii, cu acatist şi litie, după care a urmat un cuvânt de învăţătură despre viaţa şi activitatea Sf. Sfinţit Mc. Elefterie. Astăzi, de ziua hramului, începând cu ora 9, va avea loc Sf. Liturghie arhierească săvârşită de PS Vincenţiu Ploieşteanul, după care se va săvârşi slujba de pomenire a ctitorilor bisericii. După slujbă, se vor împărţi, de către membrii comitetului parohial, 500 de pachete cu mâncare pentru cei nevoiaşi. Seara, la ora 19.00, va avea loc, în Biserica „Sf. Elefterie“, concertul de colinde „Domnuleţ şi Domn din Cer“ susţinut de Corul „Euterpe“, condus de prof. Georgeta Aldea.

Tradiţia concertelor de muzică religioasă

Cu prilejul hramului bisericii se organizează un concert de colinde, susţinut de coruri bucureştene. Evenimentul nu este singular. În trecut, la biserica din Bucureşti se organizau periodic concerte de muzică religioasă susţinute de corurile preoţeşti din Capitală. Iniţial, aceste concerte aveau loc la Facultatea de Medicină, însă regimul comunist nu a mai permis acest lucru. Tradiţia se va relua în biserica bucureşteană.

Lucrări de igienizare

În ultimul timp, la Biserica „Sf. Elefterie“ din Bucureşti s-au realizat câteva lucrări de igienizare şi înfrumuseţare a lăcaşului de cult, necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a slujbelor şi a celorlalte activităţi.

„Chiar dacă sunt de puţin timp paroh, am încercat să iniţiez câteva lucrări la biserică, necesare de altfel pentru înfrumuseţarea ei. Am curăţat scaunele şi strănile, marmura de pe scările de la intrare şi, poate cel mai important, catapeteasma a fost igienizată şi curăţată“, ne-a spus pr. Ulican.

Cazuri sociale izolate

Chiar dacă biserica este situată într-un cartier select din Bucureşti, există şi oameni nevoiaşi în parohie. Pentru aceştia, se organizează periodic acţiuni filantropice, menite să aducă o mângâiere sufletească celor aflaţi în nevoi. „Facem pachete cu alimente pe care le împărţim. Nu avem cazuri sociale majore în parohie. Am găsit nişte familii sărace care locuiau în subsolul unor blocuri. Împreună cu enoriaşii, le-am dus acelor copii alimente. Mai mult decât atât, prin efortul unor vecini, Primăria le-a oferit o locuinţă, pentru că în acel subsol erau condiţii inumane“, continuă pr. Ulican.

Un cor format din profesionişti

Răspunsurile liturgice de la biserica bucureşteană sunt date de un cor profesionist, format de muzicieni, care, din dorinţa de a slăvi pe Dumnezeu prin cântare liturgică, s-au adunat pentru a forma un cor parohial. „Este un cor mixt, format din 24 de persoane, condus de profesorul de muzică Costache Zaharia, dirijor pasionat şi iubitor de muzică sacră. Majoritatea membrilor sunt profesionişti, nu neapărat din parohia noastră. Mulţi cântă şi la Operă, la Corul Radio sau la unităţile militare“, ne-a spus pr. paroh.

Biserica tinerilor bucureşteni

La slujbele oficiate în biserica din Bucureşti de părintele paroh, alături de alţi trei preoţi slujitori, pr. Nicu Moldoveanu, pr. Mihai Florian şi pr. Vasile Pop, participă foarte mulţi tineri. Acest lucru se explică nu doar prin programul liturgic bogat, în fiecare săptămână oficiindu-se slujbe marţi seara, miercuri seara, vineri dimineaţa, pe lângă obişnuitele sujbe de sâmbătă şi duminică. „Avem în parohie facultăţile de Medicină şi Drept. Studenţii au nevoie de ajutorul lui Dumnezeu şi de aceea la slujbe umplu biserica“, ne-a relatat părintele paroh. La biserică au loc întâlniri cu tinerii, prin care aceştia pot primi asistenţă religioasă şi chiar consultanţă în ceea ce priveşte problemele actuale. Recent au avut loc şedinţe ale reprezentanţilor Agenţiei Naţionale Antidrog.

Parohia va avea o grădiniţă

În urma unor procese îndelungate, prin care parohia „Sf. Elefterie“ dorea retrocedarea unui teren, s-a obţinut o despăgubire în bani. Terenul nu a putut fi obţinut, deoarece acolo se află Şcoala Generală nr. 150, care a primit numele sfântului ocrotitor al parohiei. „M-am gândit să folosim aceşti bani pentru a facem o grădiniţă a parohiei, în care copiii să fie educaţi în spirit ortodox. Ideea mi-a venit văzând un copil dintr-o familie de enoriaşi, care îşi făcea cruce invers, deoarece mergea la o şcoală catolică“, adaugă pr. Ulican. Grădiniţa va fi destinată copiilor din parohie.

Spălarea picturii

Pe lângă lucrările de igienizare amintite, lucrările vor continua şi în viitor. „Ne propunem ca în viitorul apropiat să reuşim să spălăm pictura. A fost începută această lucrare şi se vede diferenţa între partea de jos, curăţată, şi cealaltă parte. Totul se face cu pictori profesionişti, cu toate că este foarte greu, pentru că nu se mai găsesc aceleaşi culori“, ne-a mai spus pr. Valer Ulican. Pe lângă aceste lucrări, se doreşte igienizarea subsolului şi amenajarea unui spaţiu pentru copiii credincioşilor care vin la slujbe, din care nu va lipsi un ecran la care să se poată urmări slujba din interiorul bisericii.

„Este o biserică deosebită“

Biserica „Sf. Elefterie“ este în permanenţă deschisă credincioşilor care doresc să intre, să se închine şi să se roage în linişte. Prin ce se deosebeşte această biserică de alte lăcaşuri de cult din ţară, am aflat de la credincioşi.

Rozalia Radu, 66 de ani, pensionară: „Vin de multe ori la această biserică, deşi nu sunt din parohie, pentru că îmi plac slujbele şi mă reculeg. De la preoţii de aici am primit întotdeauna un cuvânt bun, un sfat. Este o biserică deosebită, pentru că e linişte, lumea este pioasă, civilizată şi nu se plimbă prin biserică. De aici pleci cu altă inimă, cu multă pace în suflet.“

Neculai Constantin, 54 de ani, muncitor: „Este o atmosferă unică în această biserică. Slujbele sunt foarte frumoase, te pătrund şi te determină să te schimbi în interior. Apreciez faptul că vin foarte mulţi tineri aici. Simt că întineresc şi eu.“

Cum a realizat pictorul Rudeanu „cea mai reuşită pictură religioasă neoclasică în frescă“

Pictura Bisericii „Sf. Elefterie“ are o poveste interesantă. Pentru a se găsi pictorul potrivit, s-a organizat un concurs, la care au participat mai mulţi pictori renumiţi. După vizita pastorală a patriarhului Justinian, din 21 noiembrie 1958, pe şantierul organizat în interiorul bisericii, s-a decis ca pictura să fie executată de foştii ucenici ai marelui pictor Costin Petrescu: Vasile Rudeanu şi Iosif Keber.

„I s-a încredinţat lui Vasile Rudeanu, sub titlu de probă, pictarea sfântului altar, după care, în caz de reuşită, să i se acorde şi treapta de pictor excepţional. Formula a fost salvatoare, fiindcă pe calea aceasta pictorul Rudeanu a executat cea mai reuşită pictură religioasă neoclasică în frescă şi a putut obţine şi autorizaţia de pictor la categoria excepţională“, ne-a arătat pr. Ulican.

În 1965, pictorul Vasile Rudeanu pictase 1.300 de metri pătraţi, după modelul unei biserici din Kiev, dar din cauza vârstei şi a unei boli, s-a internat în spital, unde a trecut la cele veşnice. frescele Bisericii „Sfântul Elefterie“ au fost realizate în acelaşi stil şi cu aceeaşi precizie şi frumuseţe artistică de un alt ucenic al marelui pictor Costin Petrescu, şi anume pictorul Iosif Keber. În 1974, întreaga pictură a fost terminată, incluzând-o aici şi cea din pridvoare, totalizând o suprafaţă de 2.631 de metri pătraţi.

Catapeteasma bisericii - unicat în ţară

Privită din exterior, Biserica „Sf. Elefterie“ din Bucureşti impresionează prin dimensiuni şi arhitectură. În interiorul biserici găsim un spaţiu liturgic foarte generos şi primitor. Orice creştin care intră pentru prima dată în acest lăcaş de cult rămâne impresionat de catapeteasmă, de dimensiunea şi frumuseţea sa rară.

„Este o catapeteasmă din lemn de cireş. Este sculptată şi este unicat în România. Modelul a fost o catapeteasmă dintr-o biserică din Skopje, Macedonia, în locurile unde Sf. Elefterie a fost episcop“, ne-a explicat pr. paroh. Catapeteasma a fost sculptată în atelierele Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române (IBMBOR) de sculptorul Grigore Dumitrescu. Icoanele de pe catapeteasmă sunt şi ele foarte frumoase şi valoroase, fiind opera pictorului Stan Hermeneanu de la Govora, iconar renumit prin lucrările executate la cele mai alese biserici din ţară.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!