Biserica - un factor de unitate pentru românii din diaspora

Adrian Gherman, 16 Decembrie 2007

Peste 350 de români şi italieni s-au întâlnit la biserica românească din Ladispoli, Italia, în prima duminică din luna decembrie a.c. pentru a-l cinsti pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor de pretutindeni, pomenit în calendarul ortodox la 30 noiembrie.

Ziua de 2 decembrie a fost marcată de foarte multe evenimente, parohia „Sfântul Apostol Andrei“ din oraşul Ladispoli, de lângă Roma, bucurându-se de prezenţa mai multor personalităţi de seamă, dar şi de Liturghia arhierească oficiată de Prea Sfinţitul Siluan Marsilianul, Episcop-Vicar al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale.

Duminică dimineaţa, un sobor de preoţi şi mai mulţi enoriaşi, copii şi adulţi, însoţiţi de preotul paroh, Lucian Bârzu, l-au întâmpinat la parohie pe Episcopul vicar al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale, PS Siluan Marsilianul. Câţiva credincioşi l-au aşteptat pe PS Episcop Siluan cu pâine şi sare, îmbrăcaţi în costume naţionale, după obiceiul de acasă. În cadrul Sfintei Liturghii, diaconul Augustin Gheorghiu a fost hirotonit preot şi numit preot misionar pentru spitalele din Roma, citeţul Viorel Vasile a fost hirotonit dicon, iar tânărul teolog Răzvan Savescu a fost hirotonit citeţ.

În cadrul Sfintei Liturghii, s-a sfinţit şi o icoană cu chipul Sfântului Apostol Andrei, realizată în mozaic de tânărul Gabriel, care a donat-o cu bucurie parohiei.

La sărbătoarea hramului din acest an au participat persoane importante pentru parohie. Pe lângă credincioşii români, au participat şi italieni, prieteni ai parohiei, simpatizanţi, precum şi autorităţi locale. Au fost prezenţi chiar şi ambasadorul României pe lânga Sfântul Scaun, Marius Lăzurcă, precum şi consulul general al Consulatului român de la Roma, Cosmin Dumitrescu.

O masă cu bucate româneşti

După Sfânta Liturghie, toţi participanţii am asistat la un spectacol de muzică şi poezie, organizat într-un local din apropierea bisericii parohiale, de dna Nicoleta Vasile, împreună cu micii enoriaşi ai parohiei, copiii.

Fiecare dintre enoriaşi a adus de acasă, după posibilităţi, bucate româneşti, iar produsele de panificatie (pâinea, colacii, cozonacul etc.) şi vinul romanesc care au fost pe mese, au fost donate de dl. Constantin Bardasu Cortese, patronul brutăriei româneşti „Cuptorul de Aur“ din Ladispoli. „Este o mare săbătoare şi văd că Sf. Apostol Andrei s-a îngrijit mai mult decât ne puteam îngriji noi. Oricum, mai mult decât m-am îngrijit eu. Un lucru care şi pe mine m-a impresionat este mobilizarea oamenilor. S-au organizat frumos , şi cu mare dragoste am prăznuit bisericeşte, pentru că am avut peste 200 de persoane la împărtăşit, dar am sărbătorit şi româneşte prin acest prânz festiv, prin această masă, agapă frăţească, cum o numim noi, care a durat peste trei ore, oamenii având atâta dragoste, încât ar mai fi stat... Şi mă uit că românii, din păcate, pentru nici un alt motiv nu se întâlnesc, nu se adună. Dar când este vorba de credinţa lor, de ceea ce au ei profund, adânc înfipt în fiinţa lor, atunci ei sunt chemaţi de Dumnezeu, sunt chemaţi de tradiţie, sunt chemaţi de originea lor, pe care nu au uitat-o. Şi asta este un lucru îmbucurător“, ne-a declarat la sfârşitul zilei părintele paroh Lucian Bârzu.

Parohia acordă o atenţie deosebită copiilor

Numărul credincioşilor care vin la biserica ortodoxă română „Sf. Ap. Andrei“ din Ladispoli, creşte de la o duminică la alta. Pe de o parte, acesta este un motiv de bucurie, dar şi unul de îngrijorare, întrucât spaţiul liturgic este foarte mic, şi chiar dacă administraţia locală este dispusă să ajute comunitatea de români din zonă, lucrurile se mişcă foarte greu. „Deja noi am început să construim, să încercăm să lărgim spaţiul pe care îl avem, pentru ca să putem întâmpina cât mai mulţi români. Ceea ce este frumos aici la Ladispoli este faptul că, în general, familiile de români sunt foarte tinere şi au mulţi copii. Chiar vorbeam cu preoţi prieteni din ţară care îmi spuneau că ei au în general înmormântări, pe când la noi aici e invers. Foarte puţine înmormântări şi foarte multe botezuri. Şi sunt foarte multe familii tinere care se întemeiază aici, care au copii şi copiii au nevoie de atenţie. Avem le acordăm o atenţie deosebită copiilor, întrucât ei trebuie să-şi păstreze, atât identitatea românească, cât şi identitatea lor ortodoxă. Facem tot posibilul pentru a le trasa o direcţie spre viaţă, pe termen lung“, ne explică preotul românilor din Ladispoli.

„Îi sfătuiesc să nu-şi uite tradiţiile“

▲ Invitatul special al sărbătorii româneşti din Italia, de la începutul lunii decembrie, a fost PS Episcop-Vicar Siluan Marsilianul ▲ La sfârşit, Prea Sfinţia Sa ne-a vorbit despre ceea ce-i uneşte pe românii care se află la mare distanţă de ţara natală ▲

Prea Sfinţia Voastră, ce îi uneşte pe românii aflaţi departe de ţară?

În primul rând, credinţa oamenilor. Deci, ceea ce ei au îi uneşte prin faptul că slujitorii bisericii ştiu s-o pună în valoare şi ştiu să slujească aşa cum se cuvine şi să se apropie de sufletele lor. Astfel, automat credinta şi, deci, Biserica devine un factor de unitate. Mulţi dintre tinerii care vin acum la slujbe, nu mergeau la biserică în România. Pentru că poate nu apreciau la adevărata lui valoare tot acest tezaur al tradiţiilor noastre străbune. Şi aici le redescoperă. Le redescoperă pentru ei şi se trezesc dintr-o dată responsabili de a le transmite copiilor lor. Şi aţi văzut şi astăzi (n.r: 02 decembrie) erau îmbrăcaţi şi cei mai în vârstă şi cei mai mici în haine româneşti, în costume populare. De exemplu, văd că tinerii de astăzi nu mai sunt interesaţi de muzica populară, dar uitaţi tinerii de aici ce mult se bucură! Iar copiii, ce frumos au cântat astăzi şi din cântecele populare româneşti.

În ultima vreme, în Peninsulă au existat tot felul de probleme vizavi de percepţia asupra comunităţii de români. Ce părere aveţi despre această situaţie?

Norii întotdeauna trec, nu rămân la nesfârşit. Şi mai ales, Italia este o ţară foarte însorită. Deci, considerăm că şi perioada aceasta înnourată, din punct de vedere al atmosferei în Italia, va trece. E o situaţie excepţională, care nu caracterizează nici poporul italian, nici poporul român, dar căreia i s-a dat dintr-o dată o dimensiune care a făcut să pară ceea ce nu este şi poporul italian şi poporul român. Şi asta este destul de dureros. Însă e de ajuns ca un italian să vină într-o atmosferă ca aceasta la un hram, la prăznuirea unui hram, pentru a-şi da seama cam care sunt valorile pe care le îndrăgesc şi le cultivă românii. Şi unui român îi este de ajuns să meargă cu adevărat în inima Italiei, nu neapărat pe nu ştiu ce stradă din Roma, pe unde oamenii sunt mai agitaţi, şi să vadă că italianul este totusi un om primitor şi călduros, aşa cum a fost de fapt de la început. Că dacă era vorba să reacţioneze, cred că ar fi trebuit să reacţioneze acum nu ştiu câţi ani, când au început asemenea probleme. Problema aceasta nu este izolată, şi nu a început acum, n-a fost primul act de genul acesta, însă i s-a dat o conotaţie mult mai mare decât tuturor actelor pe care italienii le fac la rândul lor - şi mai rele chiar decât s-a întâmplat aici - uneori şi faţă de românii noştri.

Se apropie sărbătorile de iarnă. Vă rugăm să le trasmiteţi românilor din străinătate, dar şi celor de acasă, câteva gânduri.

Pe românii din străinătate îi sfătuiesc să nu-şi uite tradiţiile, să nu uite să se bucure, pentru că muncesc atât de mult, încât uită să se bucure şi uită să fie împreună. Îi sfătuiesc să pună un bănuţ deoparte, nu ca să cumpere ceva mai mult de mâncare, ci ca să meargă acasă, să fie cu familia. Sau să-şi aducă familia aici. Mă refer aici la familiile care nu sunt încă împreună. Ne doare inima pentru aceste familii şi le încurajăm să stabilească unitatea cât mai repede cu putinţă. Acest lucru este valabil în acelaşi timp şi pentru cei din România ai căror copii, soţ sau soţie sunt separaţi prin distanţe. E de ajuns să ne cultivăm valorile şi să ni le regăsim, să regăsim toate aceste valori frumoase care ne bulversează inima când le reîntâlnim şi le reauzim. Cred că poate fi un Crăciun foarte frumos, un An Nou cu încurajare şi un 2008 cu toate binecuvântările. Cred că uneori inima românilor din străinătate este mai sensibilă la valorile acestea tradiţionale ale noastre decât a celor care, acasă fiind, sunt cam stresaţi şi, cine ştie, îngrijoraţi de situaţiile, mai ales materiale, grele în care trăiesc, încât nu mai reuşesc să se bucure, să guste sărbătorile şi să lase deoparte neajunsurile, pentru a se bucura pe deplin.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!