Oltenia
Biserici şi mănăstiri oltene și-au prăznuit ocrotitoarea

Biserici şi mănăstiri oltene și-au prăznuit ocrotitoarea

Pr. Ioniţă Apostolache, 15 Octombrie 2018

Mai multe mănăstiri şi biserici de mir din Mitropolia Olteniei şi-au serbat hramul duminică, 14 octombrie, de sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva. Între acestea amintim: mănăstirile Popânzăleşti, din judeţul Dolj, Pătrunsa şi Cozia Veche, din Vâlcea, Gura Motrului, din Mehedinţi, precum şi bisericile „Sfinţii Brâncoveni” şi „Brânduşa” din Craiova şi Schela din Drobeta-Turnu Severin.

Mănăstirea Popânzăleşti, situată la aproximativ 20 de kilometri distanţă de oraşul Craiova, se numără în rândul celor mai vechi vetre monahale din Oltenia, închinată Sfintei Cuvioase Parascheva. Locul unde a fost aşezată piatra de temelie se găseşte în apropierea fortificaţiei Romula, fosta capitală a Daciei Malvensis. Mănăstirea Popânzăleşti este menţionată în documentele vremii începând cu anul 1678, când a fost închinată ca metoc al Episcopiei de Râmnic, de către logofătul Hamza, ctitorul ei de drept. Spre sfârşitul vieţii, Hamza a îmbrăcat rasa monahală sub numele de Ioan şi a lăsat cu limbă de moarte ca toată averea sa să fie închinată mănăstirii. În 1799, sfânta mănăstire a fost reclădită prin râvna arhimandritului Metodie, iar în perioada de păstorire a episcopilor râmniceni Chesarie şi Filaret, ea a devenit un adevărat centru de desfacere pentru cărţile tipărite la Vâlcea. În timpul domniei lui Barbu Ştirbei (1849-1853; 1854-1856), la biserica mănăstirii au loc numeroase lucrări de restaurare şi reconsolidare, aceasta fiind serios avariată în urma cutremurului din 1838. De asemenea, odată cu venirea Sfântului Ierarh Calinic, lucrările de restaurare s-au intensificat, finalizându-se într-o perioadă relativ scurtă. Tot în timpul păstoririi Sfântului Calinic pe aceste plaiuri, biserica a fost împodobită cu numeroase obiecte de cult care se mai păstrează şi astăzi. După legea secularizării, atunci când i-au fost confiscate aproape toate proprietăţile, mănăstirea a intrat în declin. Din 1870, a devenit biserică de mir, călugării ei fiind risipiţi pe la alte mănăstiri. A fost reactivată după anul 1990, primind ca ocrotitoare şi pe Cuvioasa Parascheva.

La praznicul Sfintei Cuvioase Parascheva, mănăstirile Pătrunsa și Cozia Veche din Arhiepiscopia Râmnicului au îmbrăcat haine de sărbătoare cu prilejul sărbătoririi hramului.

Mănăstirea Pătrunsa este situată în comuna Bărbăteşti şi a primit hramul Cuvioasei Parascheva pentru a o cinsti pe ocrotitoarea mamei ctitorului, Episcopul Climent. Acest schit a fost construit în 1740 de către Episcopul Climent al Râmnicului în amintirea faptului că aici a fost născut de mama sa, Paraschiva Modoran, din Pietrarii de Jos, fugară peste munte de frica unei invazii turceşti, adăpostindu-se la poalele muntelui Buila, în locul numit astăzi Pătrunsa.

Tot de praznicul preacuvioasei s-au înveşmântat de sărbătoare şi bisericile „Sfinţii Brâncoveni” din Craiova, care şi-a serbat al doilea hram, „Sfântul Nicolae”-Brân­duşa şi biserica parohiei severinene Schela.

Între bisericile de mir din Arhiepiscopia Craiovei care au dobândit-o pe preacuvioasa drept cel de-al doilea hram amintim de asemenea: „Sf. Petru Movilă” şi „Brânduşa”, precum şi biserica parohială din localitatea gorjeană Strâmba-Jiu.


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!