Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială BNR prognozează inflație negativă și ieftiniri

BNR prognozează inflație negativă și ieftiniri

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Un articol de: Cristina Zamfirescu - 08 August 2018

Banca Naţională a României se aşteaptă la o inflaţie lunară negativă în luna iulie şi la scăderi de preţuri, a declarat guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, acesta precizând că inflaţia lunară stagnează de luni bune în România. Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an.

„ Se pare că în luna iulie, după datele noastre preliminare, vom avea chiar o inflaţie negativă şi scădere de preţuri. De fapt, acest lucru s-a întrevăzut, să spunem aşa, încă din luna iunie, când am avut o creştere lunară a inflaţiei foarte scăzută, aproape de zero. Acum, lumea tot repetând că rata inflaţiei anuale e 5%, cea mai mare din Europa, probabil că aceasta a creat o altă percepţie. Şi e adevărată. Dar, după cum ştiţi, noi prezentăm inflaţia cu multiplele ei faţete. Deci, inflaţia lunară stagnează de câteva luni bune în România. Cea lunară. Dacă ea a mai crescut, a mai crescut pentru că anul trecut a fost relativ mai scăzută. Deci, e şi o chestiune de percepţie”, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, întrebat fiind despre decizia de menţinere a dobânzii-cheie la nivelul de 2,5% pe an, care a surprins analiştii.

Guvernatorul a precizat că nu poate afirma că nu vor mai exista creşteri ale dobânzii de politică monetară, iar printre motive a menţionat faptul că nu se ştie care va fi situaţia în Europa.

„Eu nu pot să spun în prezent, nu am nici o abilitare de la Consiliul de Administraţie să spun că am câştigat războiul. O bătălie s-a câştigat în sensul că e clar că inflaţia vine în jos. Mai mult de atât nu vă pot spune. Nu mă întrebaţi. Sunt şanse ca într-adevăr să nu mai crească prea mult. Nu pot să vă spun că nu mai cresc dobânzile. Nu suntem în situaţia în care să spunem că nu vom mai majora rata dobânzii. Şi să vă spun din ce cauză, ca să nu fac un mister mare din asta. Nu ştim ce se întâmplă în Europa. Nu ştim ce înseamnă cuvântul normalizare. Acolo inflaţia în Zona Europa e aproape 2%, unu şi ceva, şi dobânzile sunt zero. Deci au dobânzi real negative de -1,5%. Dacă noi ajungem cu inflaţia spre 3,5% şi dobânda să zicem rămâne la 2,5%, vom avea şi noi dobânzi real negative calculate în felul acesta. Dar nu ştim cum vor fi dobânzile în piaţă. S-ar putea ca prin controlul lichidităţilor să avem dobânzi în piaţă de 3,5%. Inflaţie de 3,5% şi dobânzi de 3,5%”, a explicat Isărescu.

Potrivit acestuia, Polonia şi Ungaria au inflaţie de peste 2% şi nu au majorat dobânzile. Isărescu a precizat că dacă România va lua decizia de a majora dobânzile şi a le face real pozitive, atunci s-ar putea confrunta cu intrări de capitaluri străine, care iniţial vor aprecia cursul, dar ar putea crea o altă problemă, în condiţiile în care exporturile cresc mai încet decât importurile.
Pe de altă parte, guvernatorul BNR a mai afirmat că în România s-a produs punctul de cotitură, în sensul în care creditarea a depășit creşterea economică.

„După datele pe care le avem, sistemul bancar românesc a trecut din poziţia de creditor în cea de debitor. Să vedem în ce măsură se confirmă. (…) Avem evoluţia creditării care depăşeşte creşterea economică. Bate spre 7%, creşterea economică probabil că se va situa în jur de 4% anul acesta”, a mai spus Mugur Isărescu.

Guvernatorul a explicat că o parte din lichidităţile băncilor încep să fie folosite în procesul de creditare, ceea ce este un lucru foarte bun, și s-ar putea să vedem că treptat creditul devine un motor al creşterii economice pe măsură ce stimulii fiscali îşi diminuează din forţă.

Ultimele date, publicate în 11 iulie de Institutul Naţional de Statistică, arată că în luna iunie, raportat la mai, preţurile de consum au urcat cu 0,02%, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au ieftinit cu 0,24%, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,14%, iar tarifele la servicii au crescut cu 0,2%. Rata anuală a inflaţiei s-a situat la 5,4% în iunie 2018, în scădere uşoară, cu 0,01 puncte procentuale, faţă de luna precedentă (5,41%).