Analiză
BNR se aşteaptă la presiuni inflaţioniste pe termen scurt

BNR se aşteaptă la presiuni inflaţioniste pe termen scurt

Silviu Dascălu, 05 Noiembrie 2009

Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, marţi, să menţină rata dobânzii de politică monetară la 8% şi ratele pentru rezervele minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei, la 15%, şi în valută, la 30%. Totodată, CA al BNR a hotărât gestionarea fermă a lichidităţii din sistemul bancar în vederea consolidării transmisiei semnalelor de politică monetară.

Banca Naţională a României se aşteaptă la un val de presiuni ce vor forţa creşterea inflaţiei ca urmare a creşterii accizelor şi a dobânzilor, însă reprezentanţii acestei instituţii sunt optimişti, susţinând că acest lucru poate fi evitat dacă se aplică o politică monetară prudentă.

„Pe termen scurt, se prefigurează manifestarea unor presiuni inflaţioniste induse de ajustările preconizate ale accizelor începând cu 1 ianuarie 2010, tendinţa de menţinere a ecartului dintre ratele dobânzilor interbancare şi rata dobânzii de politică monetară, precum şi impactul nefavorabil asupra anticipaţiilor generat de accentuarea riscurilor legate de politicile fiscală şi de venituri în contextul unui climat politic volatil“, se spune în comunicatul Băncii Naţionale a României (BNR) privind deciziile de politică monetară discutate în şedinţa consiliului de administraţie de marţi.

În aceste condiţii, Banca Centrală pune din nou accentul asupra politicii monetare bazate pe prudenţialitate, pentru a menţine perspectivele „de revenire a ratei inflaţiei în apropierea ţintelor stabilite pe termen mediu“, precum şi pentru a „ancora“ anticipaţiile inflaţioniste.

Accizele pe 2010 se vor calcula la cursul de schimb anunţat de Banca Centrală Europeană (BCE) pe 1 octombrie, respectiv 4,2688 lei/euro, mai mare cu 14,2% faţă de cursul din urmă cu un an, de 3,7364 lei/euro, folosit la calculul accizelor aferente acestui an.

De asemenea, dobânzile din piaţa monetară interbancară s-au decuplat în ultimul timp de rata de politică monetară, de 8%, băncile împrumutându-se între ele la dobânzi de peste 10% pe an.

În acelaşi timp, BNR subliniază nevoia de echilibrare rapidă a mixului de politici macroeconomice şi implementarea „fermă“, în sensul respectării acordului de finanţare externă.

„Pentru asigurarea sustenabilităţii acestui proces (dezinflaţionist, n.r.) şi crearea unor perspective de relansare durabilă a creşterii economice este necesară încadrarea cât mai rapidă a celorlalte componente pe coordonatele convenite în cadrul aranjamentului multilateral de finanţare externă“, mai arată comunicatul.

Astfel, atât atingerea obiectivului de inflaţie, cât şi refacerea încrederii investitorilor, ce ajută la finanţarea economiei şi la reluarea creşterii economice, „reclamă implementarea fermă a mixului de politici macroeconomice, precum şi a reformelor structurale convenite prin aranjamentul multilateral de finanţare externă“.

Pe de altă parte, Banca Centrală subliniază că procesul dezinflaţionist s-a consolidat „cu o anumită întârziere“, chiar şi în condiţii de recesiune.

Ţintă de inflaţie de 3% pentru 2011

BNR a anunţat, marţi, ţinta de inflaţie stabilită pentru 2011, de 3% plus sau minus un punct procentual (2-4%), de care poate depinde şi adoptarea monedei unice europene în ianuarie 2015, conform calendarului de convergenţă anunţat de autorităţi.

Intrarea în zona euro presupune reducerea inflaţiei, marea problemă a României de după 1989, până la niveluri apropiate de media celor mai performante trei ţări din zona euro. Banca Centrală a precizat, în comunicatul de presă, că ţinta asumată pentru 2011 va fi discutată cu Guvernul.

Ţinta de inflaţie anunţată pentru 2011 este în scădere cu 0,5 puncte procentuale faţă de cea asumată pentru anul viitor, de 3,5% plus sau minus un punct procentual (2,5-4,5%).

Banca Centrală a adoptat ţintirea inflaţiei ca strategie de politică monetară în 2005 şi de atunci şi-a atins obiectivul doar o singură dată, în 2006. Pentru acest an, BNR estimează că îşi va atinge ţinta, fixată la 3,5% plus/minus un punct procentual (2,5-4,5%), ultima sa prognoză indicând un nivel al inflaţiei de final de an de 4,3%.

BNR menţine dobânda de politică monetară la 8%

Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, marţi, să menţină rata dobânzii de politică monetară la 8% şi ratele pentru rezervele minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei, la 15%, şi în valută, la 30%.

Membrii Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) au anticipat deciziile CA al BNR de menţinere a ratei dobânzii de politică monetară şi a ratelor rezervelor minime obligatorii la lei şi la valută.

Totuşi, 20% dintre respondenţi la sondajul realizat în rândul membrilor AAFBR au considerat că Banca Centrală ar putea decide o reducere a ratei cu 0,25 puncte procentuale a dobânzii de politică monetară.

La cea mai recentă şedinţă de politică monetară, de la finele lunii septembrie, CA al BNR a decis diminuarea dobânzii cu 0,5 puncte, la 8% pe an.

De la începutul anului, Banca Centrală a redus dobânda de politică monetară cu 2,25 puncte procentuale, de la 10,25%.

România a avut în septembrie cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din UE, de 4,9%, faţă de o medie de 0,3% la nivelul celor 27 de state membre, respectiv -0,3% în zona euro, potivit datelor Eurostat.

Preţurile de consum au crescut în septembrie

În cel mai recent raport trimestrial, publicat în luna august, Banca Centrală prognoza că inflaţia se va plasa la 4,3% în luna decembrie 2009 şi la 2,6% la finele anului viitor.

Potrivit celor mai recente date, preţurile de consum au crescut în septembrie cu 0,39% faţă de luna precedentă, oprind astfel declinul care a început în iulie, însă rata anuală a coborât pentru a şaptea lună consecutiv, de la 4,96% la 4,94%, atingând minimul ultimilor doi ani şi două luni.

Preţurile au scăzut pentru prima dată în acest an în luna iulie, cu 0,07%, comparativ cu luna anterioară. Deflaţia lunară s-a accentual în august la 0,19%, ducând astfel rata anuală la 4,96%, minimul ultimilor doi ani.

România şi-a fixat ca obiectiv să adopte euro de la 1 ianuarie 2015, ceea ce înseamnă că trebuie să intre în mecanismul ratelor de schimb (ERM II) în 2012 şi să îndeplinească cinci criterii de convergenţă, printre care şi unul referitor la inflaţie.

Contracţia economică va fi sub 8%

Banca Naţională a României a făcut previziuni şi în ceea ce priveşte contracţia economică. România va înregistra în 2009 o scădere a economiei sub opt la sută, a declarat marţi, la un seminar bancar, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Cristian Popa.

La ultima rectificare bugetară, de la sfârşitul lunii august, Guvernul a luat în calcul, după discuţiile cu experţii FMI, o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) de 8-8,5%.

Popa a explicat că FMI anticipa o scădere economică de 10% în trimestrul II 2009, însă contracţia a fost de numai 8,7%. În aceste zile au loc la Bucureşti discuţii cu experţii FMI, iar instituţia financiară internaţională va revizui prognoza pentru România. Viceguvernatorul BNR a afirmat că deficitul de cont curent va scădea sub 5% din PIB în 2009, faţă de 12,3% în 2008, iar această contracţie de 7-8 puncte procentuale va fi similară cu cea a contracţiei PIB. Oficialul BNR a atras atenţia şi asupra sustenabilităţii unui deficit redus de cont curent, odată cu reluarea creşterii economice, ţinând cont că în România ajustarea sa s-a produs prin comprimarea importurilor şi reducerea masivă a investiţiilor sectorului privat.

Cursul nu va fi nici 5, nici 2,5 lei/euro, când România va adopta moneda unică

Cursul de schimb la momentul când România va adopta moneda unică, 1 ianuarie 2015 conform calendarului anunţat, nu va fi nici 5 lei/euro, dar nici 2,5 lei/euro, a declarat marţi la un seminar bancar viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Cristian Popa, lăsând să se înţeleagă că acea conversie se va face într-o zonă apropiată de referinţa actuală.

Pe lângă condiţiile de deficit şi inflaţie pe care trebuie să le îndeplinească România pentru a trece la euro, oficialul Băncii Centrale s-a referit şi la greutăţile de ordin operativ pe care România le va avea în adoptarea monedei unice.

„O problemă va fi aducerea monedelor euro şi a bancnotelor în formă fizică. În alte ţări au fost aduse cu ajutorul convoaielor militare, dar noi nu avem autostrăzi în regulă“, a spus Cristian Popa.

De asemenea, oficialul BNR a menţionat şi convertirea rezervelor pe care BNR le are denominate în euro, care trebuie realizată după adoptarea monedei unice de către România. „Procesul trebuie făcut cu o bună gândire şi cu mare discreţie. Nu poţi să anunţi că România vinde miliarde de euro pentru că mişcă cursul imediat“, a subliniat viceguvenatorul Cristian Popa.

Reprezentantul BNR că soluţia oficială de adoptare a euro de la 1 ianuarie 2015 ar putea favoriza economia românească şi reprezintă compromisul în termeni de avantaje şi dezavantaje între o adoptare foarte rapidă, imediată, şi amânarea trecerii la euro.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!