Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Bolile de inimă, mai periculoase decât cancerul

Bolile de inimă, mai periculoase decât cancerul

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Otilia Bălinișteanu - 21 Iulie 2017

Medicii cardiologi atrag atenția asupra incidenței crescute a mortalității de cauză cardiovasculară și susțin că este nevoie de un program național de prevenție. Statisticile arată că numărul deceselor cauzate de bolile de inimă este mult mai mare decât cel înregistrat din cauza cancerelor, în România, potrivit unui raport al European Heart Network.

În cadrul campaniei „Câte vieţi are inima ta?”, lansată recent și inițiată de Societatea Naţională de Medicină a Familiei (SNMF), în colaborare cu Fundaţia „Pop de Popa” pentru Ocrotirea Bolnavilor cu Afecţiuni Cardiovasculare (FOBAC), s-a atras atenția asupra impactului bolilor cardiovasculare şi mai ales asupra riscului cardiovascular mărit la care sunt expuşi pacienţii care au suferit un prim infarct. Afecţiunile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate în România, a doua fiind cancerul, a declarat Rodica Tănăsescu, președinta SNMF. În acest context, medicii cardiologi sunt de părere că este nevoie de un program susținut de prevenție, care să ajute la o mai bună informare a populației și la prezentarea din timp a pacientului la medic. „Programul național pentru infarct salvează vieţi, dar nu putem gândi că vom avea 20 de milioane de cetăţeni stentaţi, aşadar trebuie să facem prevenţie aşa încât un număr cât mai mic de oameni să ajungă la suferinţa şi complicaţiile pe care le implică infarctul miocardic”, a arătat Rodica Tănăsescu.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii și-a propus ca până în 2025 decesele premature cauzate de bolile cardiovasculare să fie diminuate cu 25%. România ar trebui să se alinieze acestui obiectiv, de aceea, sunt necesare măsuri care să vină și din rândul populației afectate. Astfel, persoanele care au supravieţuit unui infarct trebuie să facă toate eforturile în vederea recuperării și prevenirii unui al doilea infarct, de cele mai multe ori cu urmări fatale. „Pacientul trebuie să înţeleagă că viaţa lui nu mai poate fi la fel.

Trebuie să ducă un stil de viaţă sănătos, să facă mişcare, să meargă regulat la controale medicale şi să ţină cont de tratamentul şi indicaţiile recomandate de medic”, a declarat Gabriela Sârcă, medic cardiolog în cadrul Fundaţiei „Pop de Popa”.

În patologia cardiovasculară, principalii factori de risc sunt fumatul, sedentarismul, obiceiurile alimentare și diabetul zaharat. Statisticile arată că 50% dintre decesele de cauză cardiovasculară ar putea fi prevenite, motiv pentru care autoritățile sanitare consideră prevenția ­o prioritate națională. „O populaţie sănătoasă este în primul rând o populaţie informată. Iar informarea trebuie făcută de la cele mai fragede vârste, în grădiniţă, în şcoală, prin intermediul reţelei de ­medici de familie, dar şi a comunităţii prin diverse campanii cum este cea de astăzi”, a declarat Diana Păun, consilier de stat în Ministerul Sănătății.

Conform raportului European Heart Network, publicat anul acesta, afecţiunile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate din România. Astfel, dintre cele peste 250.000 de decese înregistrate în rândul românilor, aproape 150.000 au avut cauze cardiovasculare şi numai 50.000 cauze oncologice.