Reportaj
Bucuria tradiţiei şi a faptei bune la parohia Dichiu

Bucuria tradiţiei şi a faptei bune la parohia Dichiu

Ciprian Bâra, 23 Septembrie 2009

Strada Icoanei este una dintre străzile lungi care despart multe blocuri şi case, foarte aproape de centrul Bucureştiului, care găzduieşte de mulţi ani numeroase biserici, printre care şi Biserica Dichiu, cu hramul „Adormirii Maicii Domnului“. Construită în secolul al XVIII-lea, biserica este păstrată şi împodobită continuu de noile generaţii de credincioşi. Lăcaşul de cult, care acum se află într-un amplu proces de consolidare şi renovare, găzduieşte diverse activităţi socio-educaţionale şi filantropice.

După ce am străbătut Strada Icoanei, am ajuns la nr. 72, colţ cu Strada Comăniţa, în apropierea Străzii Eminescu, la Biserica Dichiu, care, aflată într-un cartier de case vechi, stă parcă ascunsă de furnicarul sufocant al Capitalei. Am intrat în sfântul lăcaş, iar după ce ne-am închinat la icoana hramului, părintele paroh Constantin Murgoci ne-a mărturisit că, potrivit tradiţiei, primul ctitor al bisericii ar fi fost un monah, care era dichiu, adică mai mare peste călugării de la Mitropolie, care a fost ajutat în ostenelile sale de a ridica acest sfânt lăcaş de un bun creştin cu numele de Tirchilă, de unde mai târziu a primit numele de Dichiu Tirchileşti. Acest nume l-a primit chiar şi cartierul, mahalaua care s-a format în jurul bisericii.

Construită între anii 1773-1775 cu dorinţa de a fi un schit de călugări, situat departe de vacarmul oraşului, a fost transformată în parohie odată cu dezvoltarea Bucureştiului. Cu acest prilej, a avut loc şi modificarea construcţiei bisericii, prin alungirea lăcaşului şi construirea unei turle de lemn.

Toţi preoţii care au îndrumat administrativ şi duhovniceşte parohia Dichiu s-au îngrijit de sfântul lăcaş şi astfel au avut loc reparaţii interioare prin desfacerea tencuielilor până la temelie, iar mai apoi, între anii 1949-1953, a avut loc pictarea integrală. „Biserica aceasta care acum este în consolidare şi renovare este foarte veche, în ea s-au slujit foarte multe Sfinte Liturghii, iar biserica, la rândul ei, a slujit credincioşii. Ca preot la această biserică am încercat să continuăm tradiţia sub aspect pastoral-misionar, sub aspect cultural şi sub aspect învăţătoresc, catehetic-educaţional“, ne-a declarat părintele paroh Murgoci.

Voluntarii, în vizită la bătrânii parohiei

Părintele paroh împreună cu consiliul parohial s-au îngrijit să formeze o familie unită, care să se adune în fiecare duminică în jurul altarului. Pentru sprijinirea şi intensificarea activităţilor social-filantropice, părintele paroh a identificat toate cazurile sociale din parohie, a întocmit o listă cu aceştia şi, pe lângă vizitele pastorale obişnuite, cei doi slujitori ai bisericii merg cu mult drag ori de câte ori pot pentru a le da un sfat, pentru a le asculta ofurile şi pentru a aduce o rază de bucurie în casa celor singuri şi strâmtoraţi de grijile vieţii. Cu ajutorul unui grup de voluntari, bătrânii singuri şi nevoiaşi ai parohiei sunt vizitaţi cel puţin o dată pe lună, prilej cu care primesc în dar şi un pachet consistent de alimente. „Cred că este firesc să îi ajutăm pe cei care au nevoie de ajutorul nostru, ştiut fiind că dacă facem bine acestor fraţi ai noştri facem o faptă bună către Mântuitorul Iisus Hristos. Cred că este foarte important ca Biserica, parohiile, comunităţile de credincioşi să vină în întâmpinarea celor singuri, bătrâni şi nevoiaşi, pentru că astfel se vede rolul Bisericii în societate şi astfel dovedim cu adevărat că-L slujim pe Dumnezeu. Pentru că suntem în anul închinat Sfântului Vasile cel Mare şi tuturor Părinţilor capadocieni, trebuie să menţionăm că numai prin astfel de activităţi filantropice ducem mai departe tradiţia de veacuri a Bisericii Ortodoxe. Credincioşii noştri se bucură foarte mult pentru că biserica se ocupă şi de ajutorarea celor aflaţi în nevoi şi pentru că ei, cu sprijinul bisericii, pot veni în ajutorul celor aflaţi la momente de încercare. Prin acest duh de unitate şi de comunitate ce se adună în jurul altarului lui Hristos Cel Milostiv se realizează o dublă bucurie, celor care dăruiesc şi celor care primesc“, ne-a mai spus părintele Murgoci.

„Dumnezeu să le dea sănătate!“

Împreună cu părintele paroh am vizitat-o şi noi pe doamna Aurica Pavel, o bătrână care a iubit de mică biserica, care acum îşi duce singură greutăţile bătrâneţii. Am găsit-o pe scăunelul ei de lângă masă şi am observat imediat emoţia ce a cuprins-o de îndată ce a auzit glasul părintelui, pentru că ochii ei, deşi sunt mai mereu umeziţi de lacrimi, nu mai pot vedea lumina zilei. Cu mare bucurie că primeşte şi astăzi vizita parohului ei, doamna Aurica Pavel ne-a povestit că după ani întregi în care a slujit cu drag bisericii, astăzi primeşte poate ca răsplată bunăvoinţa, vizitele şi darurile comunităţii de la parohia Dichiu. „Dintotdeauna am iubit biserica, iar acum mulţumesc Bunului Dumnezeu că părintele şi credincioşii de aici sunt alături de mine. Mă vizitează, îmi dăruiesc un pachet cu alimente, dar cel mai important pentru mine este că nu mă ştiu singură. Dumnezeu să le dea sănătate!“

Activităţi catehetice pentru tineri

La parohia Dichiu, preoţii slujitori au purtat de grijă ca, după împărtăşirea din sfântul potir, tinerii şi copiii să primească împărtăşirea din Cuvântul lui Dumnezeu din Scriptură, prin desfăşurarea programului catehetic naţional „Hristos împărtăşit copiilor“, care a început de anul trecut şi s-a reluat odată cu începerea noului an şcolar. Orele de cateheză din cadrul acestui program au loc vinerea după-amiaza, cu două grupe de copii. „Aceste întâlniri catehetice sunt foarte importante pentru micii noştri credincioşi pentru că astfel se clarifică multe lucruri legate de învăţătura bisericii noastre, iar copiii îşi însuşesc astfel cu mai multă responsabilitate anumite gesturi şi lucruri pe care le văd în biserică. Prin aceste ore de cateheză s-a reuşit apropierea copiilor de biserică, care, la rândul lor, pot ei înşişi să le împărtăşească chiar părinţilor lor, precum şi altora câte ceva din învăţătura şi Tradiţia Bisericii.

„Această colaborare este în folosul tuturor“

La nivel educaţional, există de asemenea o foarte bună colaborare cu Şcoala Nr. 24 din parohie, unde la fiecare început de an părinţii slujitori merg şi binecuvintează clasele, iar pe parcursul anului, cu ocazia marilor sărbători creştine şi a posturilor rânduite de Biserică, ei poartă grijă de urcuşul duhovnicesc al copiilor, pentru care se îngrijesc să fie spovediţi şi împărtăşiţi cu Sfintele Taine. „Această colaborare cu şcoala este foarte benefică şi de fiecare dată am încercat să aducem în atenţia elevilor şi a corpului profesoral faptul că Biserica şi Şcoala au fost dintotdeauna împreună. Biserica a avut dintotdeauna rolul de a învăţa pe credincios să meargă pe calea mântuirii, iar Şcoala a avut menirea de a-i forma pe elevi pentru viaţă, iar această colaborare este în folosul tuturor“, ne-a mai spus parohul Bisericii Dichiu.

Lucrări de consolidare şi restaurare

Pe lângă toate aceste activităţi filantropice şi catehetic-educative, la parohia Dichiu au loc în prezent ample lucrări de consolidare şi restaurare ale lăcaşului de cult, care au început în anul 2008. „Lucrările se desfăşoară cu ajutorul autorităţilor locale şi al credincioşilor binevoitori. Este o lucrare grea, dar dacă ţinem cont că din anul 1880 până în prezent nu s-a făcut o lucrare de o asemenea amploare, împreună cu consiliul parohial am căzut de acord să demarăm aceste proceduri pentru că se cuvine să slujim Sfânta Liturghie într-un lăcaş frumos. De aceea, ne-am dorit să purcedem la aceste lucrări de consolidare pentru a face din biserica noastră o adevărată mireasă a lui Hristos şi pentru a lăsa urmaşilor noştri un frumos loc de rugăciune, care să dăinuie şi peste ani“, a spus părintele Murgoci.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!